Numărul migranţilor moldoveni a crescut cu 10-12% ca urmare a secetei din anul trecut

Numărul migranţilor moldoveni a crescut cu 10-12% ca urmare a secetei din anul trecut, atestă datele unui studiu realizat de către companiile sociologice „CBS–AXA” şi „Sociopolis”, în baza informaţiei colectate din oraşele din sudul R. Moldova. Cercetarea a fost efectuată cu suportul financiar al Ambasadei Cehiei la Chişinău, transmite Info-Prim Neo. Ambasadorului Cehiei în R. Moldova, Petr Kypr, a declarat luni, 11 februarie, în cadrul unei conferinţe de presă că până în prezent majoritatea celor care au beneficiat de ajutoare umanitare pentru lichidarea consecinţelor secetei au fost fermierii şi locutorii de la sate. Studiul demonstrează, însă, că seceta a avut un impact enorm şi faţă de persoanele din mediul urban, care la fel ar trebui să beneficieze de ajutor din partea statului şi a donatorilor. Potrivit lui Petr Kypr, deşi s-au făcut mai multe studii privind impactul secetei în R. Moldova, acestea nu au avut un caracter complet pentru că nu au constatat victimele secundare ale secetei, care sunt categoriile sărace din mediul urban. Diplomatul a menţionat că la 18 februarie, Ambasada Cehiei la Chişinău va organiza o reuniune a donatorilor pentru a definitiva sprijinul care poate fi oferit victimelor secundare ale secetei, oamenii care suportă consecinţele majorării preţurilor la produsele alimentare. Preşedintele Centrului de Investigaţii şi consultanţă „Sociopolis”, Diana Cheianu a menţionat că prima constatare la care s-a ajuns, conform rezultatelor studiului, este că în sudul R. Moldova există un fenomen de urbanizare rurală, unde 48,6% din familiile cu veniturile mici îngrijesc păsări şi animale pentru a obţine venituri suplimentare şi pentru a se întreţine, iar 38,8% deţin terenuri agricole pentru aceleaşi scopuri. Studiul a arătat că populaţia săracă din oraşele din sud doar în proporţie de 61% iau mese de 3 ori pe zi, iar restul de una sau două ori, făcând economii pentru a-şi încălzi casa, întrerupând tratamente medicale. 41% din familiile care au copii în clasele primare au menţionat că aceştia nu sunt alimentaţi în şcoli şi nici nu primesc hrana de care au nevoie acasă. La fel, spune Diana Cheianu, doar 16 din 100 de respondenţi din mediul urban s-au adresat după ajutor şi doar 7 dintre aceştia au primit un mic ajutor, în mare parte fiind vorba de mijloace băneşti din Fondul republican de susţinere a populaţiei, bani pentru tratament medical şi pachete cu produse alimentare. Ian Cernik, reprezentantul Organizaţiei „Caritas” din Cehia a menţionat că autorităţile şi donatorii ar trebui să organizeze mese gratuite în şcoli şi în grădiniţe, cu un meniu mai diversificat. De asemenea, ar trebui să organizeze cantine gratuite pentru persoanele vulnerabile, iar populaţia săracă de la oraşe să beneficieze de aceeaşi asistenţă umanitară ca şi locuitorii de la sate. Studiul a costat cca 500 mii lei şi a implicat interviuri cu experţii locali, primari, reprezentanţi ai direcţiilor economice, medici şi directori de şcoli. De asemenea, au fost chestionate 1400 de gospodării cu venituri mai mici de 574 de lei pe membru de familie. Studiul a fost efectuat în perioada 18 decembrie – 12 ianuarie în rândul populaţiei din 14 oraşe din sudul republicii, precum Vulcăneşti, Cimişlia, Căinari, Leova, Comrat, Ştefan Vodă, Cahul etc.