Nu se cunoaşte care este numărul exact al apatrizilor din Republica Moldova. Conform recensământului din 2004, peste 5300 de persoane s-au declarat ca fiind apatrizi, iar peste 300 nu au indicat cetăţenia lor. În acelaşi timp, potrivit datelor ÎS CRIS „Registru”, la 1 octombrie curent, în Moldova erau înregistrate puţin peste 2 mii de persoane cu statut de apatrid. Despre problemele cu care se confruntă apatrizii din Moldova s-a discutat în cadrul Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie la tema: „Situaţia persoanelor apatride în Republica Moldova”, organizat de către Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi UNHCR (Agenţia Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi), transmite IPN.
Participanţii la discuţii, inclusiv reprezentanţi ai autorităţilor, au comunicat că Republica Moldova este parte la Convenţia Europeană a Cetăţeniei şi Convenţia Consiliului Europei privind evitarea apatridiei în situaţia de succesiune a statelor. Legislaţia naţională actuală încorporează standardele internaţionale pentru prevenirea apatridiei, cetăţenia este acordată copiilor născuţi în Moldova, inclusiv persoanelor apatride şi cetăţenilor străini. Retragerea şi renunţarea la cetăţenie sunt condiţionate de existenţa sau obţinerea unei alte cetăţenii. Din 2012, autorităţile au pus în aplicare procedura de determinare a statutului de apatrid care corespunde rigorilor UNHCR şi a celor mai bune practici din ţările europene. Moldova este una din puţinele ţări din lume care a stabilit prin lege procedura de determinare a statutului de apatrid, ţara însă eliberează documente de călătorie pentru apatrizi încă din 1996.
Traian Ţurcanu, şeful Biroului naţional din cadrul UNHCR, a spus că apatrizii se confruntă cu diverse probleme, totuşi, principalele fiind lipsa accesului la diferite servicii cum ar fi cele de sănătate, sau accesul la o justiţie echitabilă, sau chiar sunt lipsiţi de libertatea de mişcare din cauza că nu au actele necesare.
Republica Moldova este în mare parte ţară de tranzit pentru fluxurile migraţionale. Numărul persoanelor care solicită protecţie este în continuă creştere în special pe fondul crizelor din Siria şi, mai recent, din Ucraina. Dacă în 2011 au fost înregistrate 72 de cereri de azil, în 2012 erau deja 177, tendinţă confirmată şi în 2013 cu 163 de cereri. În 2014, cifrele au constituit un record pentru Moldova – 245 de cereri, iar la 1 octombrie curent în Moldova erau înregistrate 443 de persoane cu statut de refugiat sau beneficiar de protecţie umanitară. Solicitanţii de azil şi refugiu provin preponderent din Siria, Ucraina, Afganistan, Irak şi Armenia.
Ecaterina Silvestru, şefa Direcţiei refugiaţi din cadrul Biroului Migraţie şi Azil, referindu-se la activitatea instituţiei, a spus că experţii internaţionali au evaluat la nivel înalt procedura de examinare a cererilor de acordare a statutului de apatrid, aplicată în Republica Moldova.
