logo

Număr record de cereri de azil


https://www.ipn.md/index.php/ro/numar-record-de-cereri-de-azil-7967_1090865.html

De la începutul războiului în Ucraina, în Republica Moldova a fost înregistrat un număr record de cereri de azil. Astfel, dacă, anterior, anual erau procesate până la o sută de cereri de azil, de la sfârșitul lunii februarie și până în prezent au fost procesate peste opt mii de cereri. Totodată, a crescut și numărul de adresări pentru obținerea permisului de ședere pe teritoriul Republicii Moldova. Datele au fost prezentate de către Conducerea Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne într-o conferință de presă, transmite IPN.

Directorul Borului, Mihail Vodă, a declarat că, deși s-a înregistrat un număr record, în ultima perioadă depunerea cererilor de azil a încetinit. Din cele peste opt mii depuse până acum, peste șapte mii au fost depuse de către cetățeni ucraineni. Până în prezent, în sistemul de azil sunt înregistrate peste patru mii de persoane, inclusiv mai mult de 3 200 sunt ucraineni.

Mihail Vodă a menționat că, pentru a facilita intrarea și șederea pe teritoriul Moldovei, au fost agreate o serie de derogări de la legislația națională, prin deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale. Chiar de la început, persoanelor venite din Ucraina li s-a permis să intre în țară cu diferite tipuri de acte. De asemenea, pentru ucraineni s-a facilitat dreptul de ședere în scop de muncă, fiind suficient ca să depună o declarație pe proprie răspundere.

„Am analizat statistica persoanelor care se află în prezent pe teritoriul Republicii Moldova, anume cei veniți din Ucraina. În acest moment se află peste 77 de mii de persoane, care au decis să rămână. Dintre ele, 50 585 de persoane se află mai mult de 90 de zile pe teritoriul Republicii Moldova”, a notat directorul BMA.

Datele unui chestionar realizat de Birou denotă că mai bine de jumătate din refugiați sunt din Odesa. 55% dintre respondenți au vârstele cuprinse între 25 și 44 de ani. Cât ține de amplasare, 65% dintre ei locuiesc în Chișinău. Jumătate dintre persoanele intervievate locuiesc la rude, la prieteni și la voluntari, iar ceilalți închiriază locuințe sau locuiesc în centrele de plasament. Întrebați despre necesitățile curente, refugiații au menționat accesul la internet, servicii medicale, servicii bancare, serviciu de îngrijire a copilului, transport etc.