Nu se poate vorbi despre un sistem educațional performant atunci când un copil vine la școală, face lecții la o tablă interactivă, învață după un curriculum bun, dar merge la toaletă afară, susține Iulia Nazaria, coordonatoare de proiect Amnesty International Moldova. La o masă rotundă organizată de Comisia protecție socială, sănătate și familie a Parlamentului, în parteneriat cu Amnesty International Moldova, Iulia Nazaria a subliniat că problema igienei în instituțiile de învățământ a devenit și mai acută în contextul pandemiei COVID-19. Majoritatea școlilor din țară încalcă drepturile elevilor la sănătate și intimitate. Iar igiena precară afectează starea de sănătate a sute și mii de elevi, transmite IPN.
O statistică oficială a condițiilor de sanitație și igienă în școlile din Moldova nu este comunicată de nicio instituție care ar putea să facă acest lucru. Faptul că autoritățile nu cunosc situația este o încălcare a drepturilor copiilor.
Potrivit unui sondaj al Amnesty International Moldova, 38% din elevi au spus că merg la toaleta școlii doar atunci când nu pot să se abțină sau au o urgență, 2,6% din respondenți nu merg niciodată. Majoritatea, 60%, au spus că nu merg la toaleta de la școală pentru că nu este hârtie igienică. O altă bună parte au invocat că miroase urât sau că toaleta este murdară și este frig. De asemenea, 74% din elevi au spus că profesorii au toaletă separată unde elevii nu au acces. 87% din respondenți au spus că toaletele nu sunt adaptate pentru copiii cu nevoi speciale.
Cât privește accesul la apă potabilă, doar 11% din elevi au spus că beau apă în timp ce se află la școală, 43% au spus că aduc apă de acasă, 7% o cumpără la cantina școlii, 6% nu pot obține apă în timp ce sunt la școală. Fiind întrebați dacă sunt instruiți despre normele de igienă, majoritatea au spus că doar atunci când aceste norme se încalcă.
Amnesty International consideră că un prim pas necesar ar fi elaborarea unui Program național care ar conține mecanisme clare de soluționare a problemei, cel puțin în următorii trei ani. Ministerul Educației ar trebui să colaboreze cu autoritățile locale pentru a evalua situația și a prezenta calculele costurilor aferente realizării programului național. Tot ministerul ar trebui să elaboreze un Plan național de implementare graduală a normelor sanitare în instituțiile de educație pre-universitare. Cheltuielile ce țin de realizarea prevederilor Programului trebuie să fie acoperită din bugetul de stat, în limita transferurilor la bugetele locale pentru finanțarea instituțiilor, precum și din alte surse.
Ana Mardare, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, spune că s-a făcut un fond nou – pentru dezvoltare regională și locală. Anume pentru a integra o parte din necesitățile de dezvoltare a infrastructurii sociale. De asemenea, sunt și alte proiecte care urmează a fi negociate, legate de aprovizionare cu apă și sanitație. Un proiect al Băncii Mondiale are o componentă ce vizează infrastructura și sanitația în școli.
Galina Rusu, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării, a precizat că, din 1239 de instituții de învățământ, 1044 au grupuri sanitare anexate sau integrate în clădirea de bază a școlii. Dar numai 879 respectă cerințele OMS. 1180 de instituții au doar sistem de aprovizionare cu apă rece. Veceu în exterior au 195 de instituții. Secretarul de stat este de acord că situația nu este bună și e necesar de lucrat împreună, toți factorii de decizie, pentru a rezolva problema. Procesul de optimizare a școlilor ar exclude pe alocuri aceste probleme.
Vasile Guștiuc, director adjunct la ANSP, a precizat că încă se aplică norme sanitare adoptate în 2006 și că este necesară actualizarea cadrului legal, ținând cont de cerințele OMS.
Comisia protecție socială, sănătate și familie și-a asumat crearea unui grup de lucru, cu reprezentanți din toate entitățile vizate de subiect, care să cerceteze situația și să propună soluții.