Inteligența artificială, digitalizarea și inovațiile își fac tot mai mult loc în Republica Moldova și în lume, pandemia doar favorizând acest lucru. În 2019, sectorul IT din Moldova era de circa 390 de milioane de dolari, dintre care mai bine de 280 de milioane erau servicii de export. În ultimii trei ani, cifra s-a dublat, iar creșteri sunt așteptate și în anul 2020, chiar dacă a fost un an pandemic. Sectorul dispune de circa 30 de specialiști în IT și comunicații și mai bine de 15 mii de specialiști doar în IT. Circa 70% din gospodării sunt conectate la internet, dar viteza internetului este una care trebuie îmbunătățită. Mai e de lucru și pe partea de pregătire a cadrelor și capacităților acestora. Declarația a fost făcută de Ana Chirița, director proiecte strategice Asociația Națională a Companiilor din Domeniul Tehnologiilor Informaționale și al Comunicațiilor (ATIC), la dezbaterea „Noua eră digitală și inovațiile: Sprijinul UE pentru Educație, Afaceri și E-Servicii”, organizată de Institutul pentru Reforme și Politici Europene, transmite IPN.
Potrivit Anei Chirița, când se vorbește despre transformarea digitală, e nevoie de conținut și servicii digitale accesibile pentru cetățeni, servicii axate pe partea de sănătate, servicii electronice publice, instrumente financiare online, dar și asigurarea securității în spațiul cibernetic. Actualmente, în sectorul IT se investește în capitalul uman, pentru ca acesta să capete abilități și calități la cel mai înalt nivel.
Vitalie Eșanu, fondator privesc.eu, susține că prima inovație adusă în Moldova în domeniul mas-media a fost „optical character recognition” încă în anii 90, care a pus „bazele națiunii noastre”. Mai departe mass-media s-a democratizat și au apărut ziare locale care ieftin puteau tipări noutățile, iar apoi a apărut internetul care a dat planurile peste cap, iar apoi au apărut și rețelele sociale. În opinia lui Vitalie Eșanu, aici se închide epoca unde „puțini oameni comunicau informație multor oameni”, aici mass-media trebuie să treacă de la „mass” la colaborare cu cititorii. Al doilea domeniu în care se implementează inteligenta artificială, potrivit lui Vitalie Eșanu, este educația, prin crearea unui site pentru învățământul la distanță. „Datorită COVID-ului, noi am făcut un pas foarte mare în domeniul învățământului”, a adăugat el.
Sergiu Handraman, profesor de mecatronică la Colegiul de Inginerie din Strășeni, susține că instituția de învățământ este unica din țară cu stil dual german. 50% din elevi sunt la ore fizic și 50% sunt la reprezentanții și partenerii colegiului, unde capătă abilități practice și teoretice în domeniul în care sunt interesați. Potrivit profesorului, la colegiu se încearcă transmiterea către elevi a abilităților practice care se bazează pe teorie, dar trebuie să fie cunoscute și momente care să-i ajute în urma angajării. Sunt laboratoarele de robotică, unde este și un robot care poate fi programat. De asemenea, studenții lucrează și cu imprimantele 3D. Colegiul are parteneriate atât cu companii din Moldova, cât și din Germania privind angajarea în câmpul muncii.
Timotej Soos, adjunctul șefului misiunii, Ambasada Sloveniei în București, consideră că digitalizarea este parte a dezvoltării sociale generale. În noua eră digitală care se apropie trebuie de gândit cum de ajutat profesorii pentru a obține abilități mai bune în lucru cu tehnologiile informaționale. Totodată, având în vedere îmbătrânirea populației, trebuie de văzut cum de oferit servicii nu doar digitale, dar și modalități și opțiuni pentru diferite părți ale societății pentru a le abilita ca să folosească instrumentele digitale. Pe parcursul președinției Sloveniei în cadrul UE, care urmează să înceapă în iulie, Slovenia se va axa pe implementarea planului de redresare și va face negocieri pentru ca legislația din domeniu să se axeze pe o dezvoltare mai largă. El mai spune că economia digitală poate fi sporită prin noi locuri de muncă, printr-un mediu de business mai bun, prin susținerea inovațiilor, prin susținerea noilor companii inovaționale și printr-un nivel mai mare de cooperare.
Benjamin Bobe, directoul Fundației Hanns Seidel Stiftung pentru Ucraina, Moldova și Ucraina, consideră că cea mai valoroasă resursă este resursa umană și inovațiile trebuie duse cot la cot cu oamenii. Potrivit lui, pandemia, într-un context negativ, ne-a adus mai aproape de digitalizare, perioadă în care s-au văzut tehnologii noi în robotică, biotehnologii, industrializare digitală. Totodată, spune el, trebuie soluționate îngrijorările legate de securitate în tehnologii.
