Nivelul apei în lacul de la Ghidighici este mai jos cu 40-50 de centimetri decât norma stabilită

Nivelul apei în lacul de la Ghidighici este mai jos cu 40-50 de centimetri decât norma stabilită, iar lacurile de acumulare Costeşti-Stânca şi Novodnestrovsk, Ucraina, sunt pregătite pentru a primi apa din zăpada topită din munţii Carpaţi, a declarat pentru Info-Prim Neo şeful Concernului "Apele Moldovei", Mihai Pincov. Potrivit lui Pincov, la moment rezerva apei în Carpaţi nu depăşeşte nivelul anual, dar, cu toate acestea, lacurile sunt pregătite pentru a primi cantităţi mari de apă. Recent, nivelul apei din lacul Costeşti-Stânca a fost redus cu 3,5 metri, iar ucrainenii au redus nivelul în lacul Novodnestrovsk cu 4,5 metri. Astăzi, specialişti din R. Moldova şi România discută despre scăderea nivelului apei de la Costeşti-Stânca cu încă 2 metri. Lacul de acumulare de la Novodnestrovsk poate primi cel puţin un miliard de metri cubi de apă fără a prezenta pericol de revărsare, iar lacul Costeşti-Stânca – 150 de milioane de tone. Cât priveşte lacul de acumulare de la Ghidighici, rezervele lui sunt de 7 milioane de metri cubi de apă, iar zilnic, prin 2 ţevi cu diametrul de 80 mm, apa este pompată din lac pentru a preveni acumularea ei excesivă, susţine Mihai Pincov. Cu toate acestea, spune sursa citată, scăderile nivelului apei urmează a fi efectuate sub un control permanent, fiindcă apa ar putea trece pe lângă turbinele hidrocentralei Costeşti-Stânca. Un alt motiv este că vara, dacă va fi secetoasă, ar putea fi resimţită lipsa rezervei de apă. Nu prezintă pericol nici râurile Botna şi Răut, care se revarsă în Nistru şi au diguri de protecţie. Totodată, afirmă Mihai Pincov, unele problema ar putea apărea de la lacurile locale. Întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile de stat, cooperatiste şi obşteşti, indiferent de forma de proprietate, care consumă apă, trebuie să ţină evidenţa debitul apelor captate din obiectivele acvatice şi celor deversate în ele în modul şi termenele aprobate de Concernul "Apele Moldovei". Nivelul apei acestor lacuri trebuie scăzut de urgenţă cu 0,5-1,0 metru, în dependenţă de starea digului, iar evacuatoarele să fie curăţate, potrivit lui Pincov. Teritoriul R. Moldova este străbătut de circa 3 260 de râuri, râuleţe şi pâraie permanente şi intermitente, dintre care 90 la sută au o lungime mai mică de 10 km şi numai 10 la sută au o lungime de peste 100 km. În R. Moldova există peste 3 400 de lacuri şi bazine de acumulare de apă, care deţin o suprafaţă totală de peste 330 km pătraţi şi un volum de apă de circa 2 milioane metri cubi.