După Unirea din 1918 Basarabia a înregistrat un puternic progres economic, cultural și social-politic. Opinia aparține istoricului Nicolae Enciu și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice la tema „Consecințele Unirii și ale „Reunirii-Vossoedinenie”. Analiză comparativă”, partea I-a, organizată de Agenția de presă IPN. În particular, potrivit istoricului, după Marea Unire, basarabenilor le-a fost oferită posibilitatea de a participa la alegerea organelor reprezentative și a fost demarată reforma agrară.
Istoricul Nicolae Enciu spune că într-o perioadă scurtă de 22 de ani, cât Basarabia s-a aflat în componența statului român, teritoriul dintre Prut și Nistru a fost ferit de teroarea roșie și a cunoscut un puternic având economic, social și cultural. Basarabia s-a dezvoltat în spirit european, fiind promovate valorile democratice, spune istoricul.
„Sunt două tipuri de modernizare, inclusiv modernizare social-economică. Există modernizare de tip occidental, modernizare liberală. Acest tip de modernizare are loc firesc, exemple în acest sens sunt Marea Britanie, Franța, toate țările din Europa Occidentală, în care statul intervine, dar nu decisiv. Statul intervine doar pentru a asigura obiectivele strategice. În modernizarea de tip sovietic, statul intervine decisiv, iar inițiativa privată nu este doar ignorată, dar chiar pedepsită. În Basarabia, în componența României, între 1918-1940 a avut loc o încercare de modernizare de tip occidental. Într-un segment de timp foarte restrâns, Basarabia și România întregită nu evoluau izolat, ci evoluau într-un context european. Procesele economice, sociale care decurgeau în Europa în acea perioadă influențau România și, inclusiv, Basarabia”, a spus doctorul habilitat în istorie, Nicolae Enciu.
Potrivit istoricului, reforma agrară din Basarabia a reprezentat un element esențial al modernizării de tip european. Țăranii împroprietăriți au avut posibilitatea să-şi îmbunătățească mijloacele de prelucrare a pământului, să-și crească producția agricolă, să-și exporte produsele și să se adapteze pieței europene.
„Un exemplu esențial era reforma agrară, radicală, proclamată de Sfatul Țării, încă în perioada de funcționare a Sfatului Țării, mai apoi preluată de Parlamentul României. Reforma agrară a condus la educarea unui segment al populației în spiritul de întreprinzător în sfera agrară. Țărani basarabeni împroprietăriți au reușit să-și îmbunătățească mijloacele de prelucrare a pământului, încep să apară mijloace de prelucrare a pământului importate de statul român din Europa. Puteau fi întâlnite tractoare, secerătoare, treierătoare, cu care țăranii reușeau să-și sporească producția la hectar. Basarabia menținea în perioada interbelică, datorită reformei agrare, primele locuri în România la producția agricolă”, a explicat istoricul.
Potrivit istoricului, toate reformele realizate în perioada interbelică au fost anihilate după anul 1940, când în urma înțelegerilor secrete dintre Stalin și Hitler, Basarabia a fost preluată în sfera de influență sovietică.
„În Basarabia abia după 1918 au început să fie aplicate politici sociale, economice. Din păcate, anul 1940 a întrerupt brusc acest început de proces, pentru a impune un alt tip de modernitate de tip sovietic. Deja în primul recensământ sovietic, care a avut loc pe timpul lui Hrușciov, în 1959, paradoxal era faptul că în noua Republică Sovietică Socialistă Moldovenească exista o nouă structură socială, având la bază clasa muncitoare, țărănimea și intelectualitatea. După 1940 s-a încercat o anihilare totală a realizărilor din perioada interbelică”, a mai spus Nicolae Enciu.
Dezbaterea publică la tema „Consecințele Unirii și ale „Reunirii-Vossoedinenie”. Analiză comparativă”, partea I-a, este a 33-a ediție de dezbateri din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
