Nici o fracţiune din CMC nu este mulţumită de proiectul Legii cu privire la statutul municipiului Chişinău propus de Guvern

Nici una dintre fracţiunile Consiliului municipal Chişinău (CMC) nu s-a arătat mulţumită în totalitate de Proiectul Legii cu privire la statutul municipiului Chişinău, elaborat de Ministerul Administraţiei Publice Locale, aprobat de Guvern şi trimis Parlamentului spre examinare. Majoritatea liderilor de fracţiuni au declarat că odată adoptată în formula făcută publică, Legea va legaliza sau acutiza dualitatea de putere existentă la moment între Primărie şi CMC. Solicitaţi de Info-Prim Neo să-şi expună punctul de vedere asupra proiectului, cei mai mulţi dintre liderii de fracţiuni s-au arătat nemulţumiţi de faptul că acesta nu a fost coordonat cu autorităţile locale. [Liderul PCRM, cea mai numeroasă fracţiune din CMC, Svetlana Popa], a declarat că fracţiunea “ar avea mai multe propuneri”. Solicitată de mai multe ori să se expună pe marginea proiectului la general, dar şi să spună care ar fi propunerile consilierilor PCRM, Popa a evitat să comunice cu reporterul Info-Prim Neo. [Corina Fusu, liderul fracţiunii PL], a spus că proiectul nu a fost analizat în cadrul fracţiunii. Totuşi, aceasta a declarat că în opinia sa, aparent proiectul este unul bun. “Uneori, un proiect bun, după amendamentele care survin, se poate transforma într-o lege care denaturează de fapt esenţa proiectului, lucru care s-a întâmplat şi în cazul Regulamentului de acordare a compensaţiilor nominative la termificare înainte ca acesta să fie modificat în ultima variantă”, a adăugat Corina Fusu. Noutatea cea mai mare în proiect este, potrivit consilierului, faptul că în document se menţionează despre aparatul preşedintelui CMC. Proiectul prevede însă că acesta nu are personalitate juridică, iar personalul poate fi propus şi de către primar. “În principiu, nu este un proiect de lege rău, dar de obicei se fac modificări, aşa că trebuie să vedem cum va acţiona Parlamentul”, a spus Corina Fusu. Aceasta a adăugat că proiectul trebuia supus votului mai înainte, astfel nu ar fi avut loc toate conflictele din municipalitate. “Am putea presupune că Parlamentul ar putea grăbi adoptarea acestei legi, anume pentru a face modificări şi a da mai multe împuterniciri preşedintelui CMC şi majorităţii actuale, aşa încât să marginalizeze atributele primarului”, a mai spus sursa citată. [Membrul fracţiunii AMN, Oleg Cernei (delegat să reprezinte fracţiunea de către liderul Pavel Caba)] s-a arătat convins de faptul că proiectul a fost propus intenţionat acum spre examinare, “deşi stătea pe mesele Parlamentului şi Guvernului încă din 2001”. “Acest lucru se explică prin faptul că partidul de guvernământ nu a avut niciodată controlul politic asupra municipiului Chişinău nici la nivel de primar, nici la nivel de CMC”. Acest proiect de lege a apărut acum, când există o situaţie favorabilă comuniştilor în CMC, când s-a format o majoritate favorabilă împreună cu PPCD, PCRM, PSD şi PUM. Este o situaţie foarte gravă. Parlamentul nu pune în capul mesei o lege care să reglementeze statutul municipiului Chişinău, dar vine să legalizeze un interes şi un clan politic format în CMC. Lucrul ăsta vorbeşte despre imixtiunea puterii centrale a R. Moldova în activitatea CMC. Este un proiect de lege care creează confuzie, prin îmbinări de cuvinte gen “şi/sau”, care pun sub semnul întrebării rolurile fiecărei părţi din administraţia municipală”, a spus consilierul AMN. Totodată, el a declarat că “se ridică funcţia preşedintelui CMC la nivel de primar, pe când ea este una formală. Or, preşedintele CMC este un simplu consilier, ales cu majoritatea de voturi de alţi consilieri, pe când primarul este ales în mod direct de către cetăţeni”. Mai mult, Oleg Cernei a declarat că acest act “nu este cel care a fost elaborat iniţial de MAPL, pentru că din discuţiile pe care le-am avut cu reprezentanţii ministerului, ei s-au arătat şocaţi la vederea variantei finale a proiectului, şi au spus că iniţial s-a propus cu totul altceva. Asta nu este varianta expertizată de către Consiliul Europei şi avizată de către Primăria municipiului Chişinău”, a opinat alesul local. Cernei sugerează Guvernului să reexamineze proiectul, astfel încât în Lege să se regăsească prevederi care “ar crea o stabilitate în CMC, şi care să prevadă competenţele administraţiei publice” şi a spus că “ceea ce se face acum nu este altceva decât delegarea competenţelor consiliului pentru a se implica în organizarea alegerilor locale. Proiectul are o tentă electorală şi politică vădită, a adăugat Oleg Cernei. [Emil Guţu, liderul fracţiunii PSD în CMC], a spus că „este un proiect de lege mai bun decât ceea ce avem actualmente, dar nu este într-atât de bun cum am vrea să-l vedem”. El a declarat că unicul proiect pe care l-a văzut este cel publicat pe site-ul MAPL. „Se vehiculează că acesta nu ar fi varianta finală a proiectului aprobat de către Guvern, ci acela care a fost propus spre examinare executivului. Or, a menţionat Guţu, la Guvern e posibil să fi fost introduse careva modificări”. Aspectul pozitiv al proiectului, potrivit lui Emil Guţu, ţine de „faptul că, în sfârşit, au fost definitivate clar atribuţiile preşedintelui CMC, pentru că anume acest subiect a fost permanent o piatră în calea noastră (a CMC) în ultima jumătate de an”. La fel, Guţu este mulţumit şi că „au fost definitivate şi competenţele aparatului preşedintelui, dar şi cele ale secretarului CMC şi mai clar au fost divizate atribuţiile primarului şi ale CMC”. „Este un pas înainte, dar trebuie precizate şi mai clar unele momente, cum ar fi particularităţile gestionării municipiului după anul 2011, când, conform actualei Legi privind administraţia publică locală şi a proiectului de lege examinat, Chişinăul trebuie să fie împărţit în cinci sectoare cu drept de persoane juridice”, a opinat consilierul PSD. De asemenea, Guţu este de părere că „a fost subapreciat rolul comisiilor de specialitate”. În cazul în care primarul va executa atribuţiile de putere executivă a CMC, va fi super, pentru că acum avem situaţii aberante, când primarul nu execută hotărârile consiliului. Emil Guţu a mai spus că „proiectul legii nu creează premise pentru dualitate, acest lucru fiind determinat în prezent de activitatea incorectă a primarului general şi, pe alocuri, a consiliului municipal”. Despre gradul de transparenţă cu care a fost promovat proiectul, liderul PSD a spus că „toţi liderii de fracţiune au primit proiectele încă în primăvara acestui an, de la preşedintele CMC de atunci, Mihai Ghimpu, iar primarul nu a binevoit să afle părerea Consiliului şi a fracţiunilor”. „M-a mirat şi pe mine faptul că la Guvern proiectul a fost inclus pe ordinea de zi suplimentară, posibil era o urgenţă”, a adăugat acesta. Potrivit [liderului fracţiunii PPCD, Alexandru Corduneanu], proiectul este unul „nedifinit, deocamdată, sub aspect legislativ din cauza faptului că în ultimul an s-au produs nişte evenimente în câmpul juridic”. „Acestea au demonstrat că anumite supoziţii din Legea administraţiei publice locale vin în contradicţie cu anumite articole din alte legi. Este vorba, inclusiv, de faptul că primarul capitalei nu este în drept să numească şefii de direcţii, deoarece această atribuţie îi revine CMC”, a spus consilierul creştin-democrat, care este de părere că „norma aceasta trebuie introdusă şi în Legea cu privire la statutul municipiului Chişinău”. De asemenea, trebuie modificată şi norma cu privire la numirea viceprimarilor şi a vicepretorilor, care ar trebui să fie propuşi atât de primar, cât şi de o treime din consilieri, a declarat Alexandru Corduneanu. El a fost de aceeaşi părere cu majoritatea liderilor de fracţiuni, care au spus că proiectul Legii nu prevede înlăturarea conflictului actual dintre primar şi CMC. „Relaţia dintre un primar şi consiliu trebuie să fie una bazată pe dialog. Acest lucru însă nu se poate întâmpla într-o democraţie firavă ca a noastră, supusă unor presiuni administrative”, afirmă Corduneanu, care spune că fenomenul se explică simplu: ”primarul nu este al majorităţii din consiliu, de aceea trebuie schimbat ori primarul, ori consiliul”. O altă soluţie, potrivit lui Corduneanu, ar fi „să schimbăm modul de alegere al primarului”. „Ar fi normal ca primarul să fie ales de către majoritatea din consiliu. Însă pentru a face acest lucru la noi, trebuie să schimbăm Constituţia, deoarece alegerea primarului moldovean este o normă constituţională”, a mai spus acesta. Întrebat ce crede despre faptul că administraţia actuală a Primăriei nu a fost consultată în ceea ce priveşte elaborarea proiectului, Corduneanu a spus că „odată ce acesta a fost făcut public, oricine putea să facă oferte”. „Poate că municipalitatea trebuia să fie mai insistentă în acest sens. Noi, prin intermediul deputaţilor PPCD din Parlament, vom anunţa care sunt ofertele noastre”, a mai declarat sursa citată. Proiectul este calificat de către [liderul PLDM în CMC, Alexandru Tănase], ca fiind „foarte slab, care conţine mai multe contradicţii decât reglementări”. Este un proiect de conjunctură care trebuie revăzut fundamental, crede Tănase, adăugând că acesta “se încadrează perfect în actuala logică a confruntării dintre Primarul General şi Preşedintele Consiliului Municipal”. Este evident că se urmăreşte scopul de a diminua rolul primarului general ca autoritate reprezentativă a populaţiei municipiului Chişinău şi consolidarea poziţiei preşedintelui consiliului. O deficienţă gravă a proiectului o constituie lipsa unor reglementări clare care ar consolida autonomia locală a municipiului Chişinău în raporturile sale cu autorităţile publice centrale, a spus liderul fracţiunii PLDM. “Potrivit proiectului, primăria nu este altceva decât un aparat de lucru al primarului general. Proiectul propune ca regulamentul de funcţionare a primăriei să fie aprobat de consiliu municipal. Nu-i greu de presupus ce regulament de lucru va aproba actuala majoritate din consiliu pentru actualul primar general”, a adăugat Tănase, care este de părere că se urmăreşte numirea primarului de către CMC, nu de către cetăţeni. “Trebuie să se meargă pe ideea centralizării puterii în mâinile primarului general, indiferent dacă el nouă ne place sau nu, deoarece el este cel care exprimă voinţa majorităţii chişinăuienilor”, a mai declarat Alexandru Tănase. [Oleg Onişcenco, liderul fracţiunii PUM], s-a arătat dezamăgit de faptul că nu s-a reuşit crearea unei atmosfere necesare ca autoritatea locală să ia parte la crearea proiectului. „Practic, se poate spune că proiectul a fost elaborat de către minister, fără a se ţine cont de opinia municipalităţii. Este cea mai mare problemă şi greşeală, deoarece noi cunoaştem mai bine terenul şi noi o să aplicăm aceste legi în realitate. Nu s-a reuşit de a reuni într-un format transparent reprezentanţii consiliului municipal, ai Primăriei, ai Guvernului şi ai Parlamentului, pentru ca aceştia să creeze o lege perfectă, lucrativă şi eficientă”, a declarat Onişcenco, adăugând că „există mai multe propuneri faţă de acest proiect, dar acestea nu pot fi exprimate, deoarece nimeni nu ne-a solicitat părerea”. „Municipalitatea nu simte, la momentul actual, un spirit autonom care îi „aparţine” conform Constituţiei. Autoritatea locală trebuie să fie independentă de Guvern şi Parlament, lucru care nu se vede în realitate şi reprezintă o problemă foarte mare care afectează interesele municipalităţii. Acum se foloseşte de interesele municipiului cine vrea: şi executivul, şi legislativul, în folosul propriu”, a mai spus consilierul. Onişcenco a afirmat că, odată adoptată, Legea „o să clarifice lucrurile în ceea ce priveşte dualitatea de puteri din municipiu”, iar despre modul în care autorităţile au elaborat proiectul acesta a spus că „din auzite, lucru care denotă lipsa de transparenţă, ştiu că sunt mai multe propuneri care nu sunt luate în seamă şi mai ştiu că foarte mulţi parlamentari nu dispun de varianta finală”. [Notă Info-Prim Neo:] Legea cu privire la statutul municipiului Chişinău este aşteptată încă de la începutul acestui deceniu în condiţiile când legislaţia existentă în domeniu este deja depăşită. Proiectul Legii a fost propus pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei Guvernului la 15 octombrie, alături de alt pachet de documente. Cele din urmă au fost deja examinate de către deputaţi, pe când proiectul Legii cu privire la statutul Chişinăului acum câteva zile încă nu intrase în Parlament.