În perioada stării de urgenţă, necesităţile femeilor afectate de violență ţin de produse de primă necesitate, nevoi financiare, adăpost, asistenţă medicală şi juridică, consiliere psihologică şi suport psiho-emoțional. Sunt rezultatele evaluării rapide „Nevoile femeilor afectate de violență în bază de gen şi răspunsul sistemic la cazurile de violență în familie în contextul crizei COVID-19”, desfăşurate de UN Women Moldova în colaborare cu Centrul Internaţional „La Strada” Moldova, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, cu suportul financiar al Suediei, transmite IPN.
În cadrul unui club de presă online, Daniela Misail-Nichitin, directoare Programe Femei „La Strada”, a menţionat că sarcina cea mai importantă ţine de generarea unui set de recomandări care ar ajuta categoriile vulnerabile să facă faţă situaţiilor de criză”.
Studiul arată că vârsta medie a femeilor care au cerut ajutor oscilează între 25 și 44 de ani. 80 de procente au studii medii. Majoritatea sunt din oraşe şi sunt mame cu 1-3 copii. Provocările femeilor în perioada stării de urgenta țin de capacitatea de cumpărare, care s-a redus semnificativ, presiunea generată de închiderea grădinițelor şi școlilor, dar şi accesul dificil spre servicii şi autorităţi, urmare a restricţiilor impuse.
Specialiștii se confruntă şi ei cu diverse provocări în perioada stării de urgenţă. Printre acestea, riscul şi frica de contaminare cu noul coronavirus, insuficienţa sau lipsa echipamentului individual de protecţie şi a dotării tehnice necesare, reorganizarea regimului de muncă şi prestarea serviciilor online pentru victimele violenţei în familie şi măsurile de protecţie a victimelor, care nu au fost întotdeauna eficiente.
Oxana Paierele, coordonatoare de programe la Ambasada Suediei în Republica Moldova, a remarcat că Suedia acordă suport programelor care au scopul de a asigura egalitatea de gen şi a combate fenomenul violenţei domestice. „Ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni a demonstrat că această criză a targhetat toate grupurile sociale, a ţintit spre persoanele vulnerabile şi, poate, în anumite aspecte, a creat o discrepanţă mai mare, a acutizat această vulnerabilitate. Studiile nu se fac de dragul unui exerciţiu analitic, dar ca sa fie utilizate ulterior în domeniu şi transformate într-un instrument de lucru”, a precizat Oxana Paierele.
Evaluarea rapidă a fost desfăşurată în perioada mai – iulie 2020. Scopul a fost de a înțelege impactul crizei asupra femeilor afectate de violență în familie, a analiza provocările răspunsului sistemic la cazurile de violență în familie și a identifica posibile schimbări sistemice necesare pentru a face față situațiilor de criză.
