Domeniul proprietății intelectuale rămâne o provocare pentru Republica Moldova. E nevoie de mai multă informare și de respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. IPN a inițiat o discuție la acest subiect cu Lilia Bolocan, directorul general al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI).
AGEPI înregistrează, titularul dispune
Proprietatea intelectuală este proprietate privată. După înregistrare, responsabil de protecția obiectului este titularul. Un titlu de protecție oferă drepturi exclusive asupra obiectului înregistrat. Nimeni nu îl poate utiliza și dispune de el fără acordul titularului. Dacă există o marcă înregistrată pentru anumite produse și/sau servicii, alte persoane pot produce sau comercializa produse identice sau similare, sub aceeași marcă, doar cu acordul titularului. Altfel, titularul poate acționa acele persoane în instanța de judecată și cere despăgubiri.
AGEPI, conform legii, acordă şi eliberează, în numele statului, titluri de protecţie pentru obiectele de proprietate intelectuală (mărci, invenţii, design industrial, opere literare, de artă, soiuri de plante, indicații geografice, specialități tradiționale garantate etc). În același timp, instituții precum Serviciul Vamal, Ministerului Afacerilor Interne, Procuratura Generală au competențe în detectarea, identificarea și eliminarea comerțului care încalcă drepturile de proprietate intelectuală.
În 2014, a fost lansat Serviciul e-AGEPI de depunere online a cererilor. Numărul cererilor de înregistrare și reînnoire a obiectelor de proprietate intelectuală depuse online crește. În 2016, s-au depus peste 3600 de cereri. Aproape 42% dintre acestea au fost depuse în format electronic. Din totalul titlurilor de protecție acordate pe parcursul anilor, peste 80% se referă la mărci. Mai mult de 70% din totalul mărcilor protejate pe teritoriul Republicii Moldova aparțin solicitanților străini. „Cei din afară sunt mai interesați de protecția pe piața noastră decât solicitanții naționali. Sistemul național de proprietate intelectuală, având doar 25 de ani de activitate, încă necesită sprijin informațional. Un accent deosebit acordăm promovării domeniului”, spune Lilia Bolocan.
Odată înregistrat un titlu, având drepturi exclusive, titularul poate interzice exploatarea obiectului, dar şi permite valorificarea lui în schimbul unor remunerări sau poate să permită tuturor să-l valorifice gratis. Unii o fac cu scop de promovare. Una din sarcinile AGEPI este să le spună oamenilor că pot face orice cu proprietatea lor intelectuală, dar să o facă conștient.
În Republica Moldova, ca și în alte state, este răspândit fenomenul de piraterie. Este și unul dintre motivele pentru care persoanele nu manifestă interes mare pentru asigurarea protecției drepturilor lor pe piața din Republica Moldova. Astfel de situații sunt frecvente și în cazul firmelor străine de cosmetică și parfumerie. Pentru consumatori acest fapt reprezintă un avantaj atât timp cât pot utiliza un produs contrafăcut sau piratat la preț mult mai mic decât cel original. Acest lucru este însă însoțit de riscuri pentru sănătatea și calitatea vieții, atunci când ne referim la produse contrafăcute, atenționează Lilia Bolocan.
Termene și procedură
Protecția obiectelor de proprietate intelectuală în Republica Moldova poate fi solicitată prin depunerea cererii direct la AGEPI (procedura națională) sau prin intermediul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (procedura internațională). Procedurile pentru diferite obiecte de proprietate intelectuală sunt diferite. La fel și durata. Ele includ mai multe etape: examinarea condițiilor de depunere a cererii; publicarea în Buletinul Obiectelor de Proprietate Intelectuală (BOPI), urmată de o perioadă de trei luni pentru depunerea de către persoanele interesate a opozițiilor și observațiilor; examinarea de fond și se încheie cu o decizie de înregistrare sau respingere a cererii.
Procedura de examinare a unei cereri de înregistrare poate dura până la un an în cazul mărcilor, designului industrial și indicațiilor geografice și până la 18 luni în cazul brevetelor de invenție. AGEPI pregătește implementarea unui sistem care să ofere solicitantului posibilitatea, în baza unei cereri pe proprie răspundere, să obțină titlul de protecție asupra unei mărci într-un termen restrâns. Orice decizie adoptată în cadrul examinării poate fi atacată în Comisia de contestații a AGEPI, unde părțile pot aduce argumente suplimentare în favoarea acordării protecției sau, după caz, în vederea respingerii cererii. Hotărârile adoptate de Comisia de contestații, la rândul lor, pot fi atacate în instanța de judecată.
În Republica Moldova deseori afacerile sunt lansate și promovate pe piață sub un semn sau denumire neînregistrată și fără a-i asigura protecția. În consecință, apar frecvent situații când altă persoană înregistrează marca pe numele său și poate pretinde despăgubiri de la adevăratul producător pentru încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală. În acest caz, producătorul poate solicita în instanța de judecată anularea înregistrării mărcii, dacă o asemenea înregistrare a fost efectuată cu rea-credinţă.
Lilia Bolocan spune că în Republica Moldova sunt titulari care au înregistrat mărci pentru toate clasele de produse și servicii, pentru a beneficia de o protecție extinsă și a se asigura că nimeni nu va beneficia de pe urma unor mărci deja foarte cunoscute și protejate.
Costuri implicate
Pentru înregistrarea unei mărci pentru o singură clasă de produse sau servicii, cu acordarea protecției pe un termen de 10 ani, solicitantul va achita 490 de euro. Pentru persoanele fizice și întreprinderile mici și mijlocii sunt prevăzute reduceri de 50%.
Pentru brevetarea invențiilor, înregistrarea designului industrial, a operelor protejate de dreptul de autor și drepturile conexe, o serie de solicitanți (elevii, studenţii, masteranzii, doctoranzii, persoanele cu dezabilități, pensionarii, veteranii de război etc.) sunt scutiți de plată, iar organizațiile din sfera ştiinţei şi inovării și întreprinderile mici şi mijlocii beneficiază de reduceri de 95% și, respectiv, 85%. Mai mult ca atât, organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării sunt scutite de plata tarifelor pentru menţinerea în vigoarea a brevetelor de invenţie pentru primii 5 ani.
Potrivit Liliei Bolocan, banii pentru menținerea în vigoarea a brevetelor de invenţie după primii 5 ani, poate să îi aibă doar titularul care a valorificat drepturile sale de proprietate intelectuală, care a implementat inovația. Când este vorba de un pensionar, care și-a brevetat invenția sau a înregistrat obiectul de proprietate intelectuală la AGEPI, deși beneficiază de reduceri, acesta nu are banii necesari ca să-şi mențină în vigoare titlul de protecție. „Procentul celor care pot să mențină în vigoare brevetele este foarte și foarte scăzut și aceasta deoarece puține brevete sunt implementate, iar nevalorificarea lor nu aduce profit”, a precizat Lilia Bolocan.
Din 1993 și până în 2016, în Republica Moldova au obținut protecție 127345 de obiecte de proprietate intelectuală, dintre care 80,2% sunt mărci.
Maria Procopciuc, IPN
