Revista IPN a evenimentelor și tendințelor social - politice (02 - 08.11.2020)
Evenimentele săptămânii, succint
ALEGERI PREZIDENȚIALE
Maia Sandu cu 36,16 la sută și Igor cu 32,61 din sufragii s-au calificat în turul doi al alegerilor prezidențiale.
Liderul PCRM Vladimir Voronin a luat în bătaie de joc rezultatul prost al fostei sale activiste Violeta Ivanov,
Igor Dodon a lansat invective la adresa votanțilorde peste hotare. La rândul ei, președinta PAS a rămas „impresionată de mobilizarea diasporei”.
În mod separat, liderul Platformei DA Andrei Năstase, președintele PUN Octavian Țîcu, vicepreședintele PLDM Tudor Deliu și Dorin Chirtoacă de la blocul UNIREA au declarat că formațiunile o vor sprijini în turul doi al alegerilor pe Maia Sandu.
Pe marginea primului tur s-au pronunțat experții Aurelian Lavric, Roman Chircă, liderul comunist Vladimir Voronin, deputatul Oazu Nantoi, cardiochirurgul de talie mondială, Grigore Tinică, au avut loc dezbateri la IPN etc.
PAS a salutat decizia Partidului Nostru de a-și îndemna alegătorii să voteze contra lui Dodon și a luat act de decizia Partidului Democrat de a se retrage de la guvernare după investirea noului șef de stat.
Maia Sandu a acceptat o dezbatere pe „teren neutru”cu contracandidatul său.
VIAȚA DE PARTID
Deputata Ruxanda Glavan a lansat inițiativa constituirii Platformei parlamentare „Pentru Moldova”.
Deputații Partidului Politic „Șor” au aderat la platforma parlamentară în cauză.
Opt specialiști în tehnologii politice din Rusia au fost identificați la Chișinău de către RISE Moldova în actuala campanie electorală alături de socialiști.
Partidul Comuniștilor, condus de Vladimir Voronin, îndeamnă alegătorii să boicoteze turul doi al alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie.
Pavel Filip a anunțat că după învestirea președintelui, Partidul Democrat își va retrage reprezentanții din Guvern.
ECONOMIA
Un studiu USAID arată că sectorul horticol din Republica Moldova ar avea nevoie anual de circa 153 de mii de muncitori zilieri.
Premierul Ion Chicu își exprimă speranța că în urma alegerilor prezidențiale în Republica Moldova nu va exista destabilizare politică
Rezervele valutare ale BNM sunt în creștere.
JUSTIȚIA
Ministerul Justiției anunță acțiuni de evaluare a cadrului legislativ și instituțional cu privire la funcționarea și componența Consiliului Superior al Magistraturii.
Ședința de judecată în dosarul lui Ilan Șor, care urma să se desfășoare pe 6 noiembrie la Curtea de Apel Cahul, nu a avut loc.
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
Consiliul Permanent al OSCE, a discutat acțiunile abuzive și provocatoare ale regimului separatist de la Tiraspol.
VANDALIZAREA MORMINTELOR
După ce în noaptea de Halloween a fost pângărit cimitirul evreiesc din Chișinău, Guvernul a votat un proiect de lege care înăsprește pedepsele pentru vandalizarea mormintelor.
Evenimentele săptămânii, detaliat
ALEGERI PREZIDENȚIALE
Conform datelor preliminare publicate de CEC, pe primul loc în alegerile prezidențiale din 1 noiembrie s-a clasat Maia Sandu, cu 36,16% din sufragii. Pe locul doi este candidatul independent Igor Dodon, susținut de Partidul Socialiștilor, cu 32,61% din voturi.
În străinătate, Maia Sandu a obținut 70,12% din sufragii, fiind urmată de Renato Usatîi – cu 17,25%. Igor Dodon este pe locul trei, cu 3,65% voturi.
Candidatul Mișcării Politice „Unirea” Dorin Chirtoacă a acumulat, în cadrul scrutinului cele mai puține voturi, chiar mai puține decât numărul de semnături pe care le-a colectat pentru a înregistrat în cursa pentru Președinție.
Liderul PCRM Vladimir Voronin a luat în bătaie de joc rezultatul prost al fostei sale activiste Violeta Ivanov: „După banii pe care i-au furat cei cu miliardul, ea putea fi în capul mesei sau cu un scaun mai jos. Noi știm cum au lucrat cu alegătorii. Totul este făcut șmecherește”, a declarat Vladimir Voronin.
Maia Sandu și Igor Dodon au învins în satele lor de baștină, Sadova respectiv Risipeni, cu scoruri mai categorice decât cele pe care le-au obținut în anul 2016.
Astfel, la Risipeni, localitate în care s-a născut, Maia Sandu a obținut 212 din cele 393 de voturi exprimate. Alegătorii din satul acesteia au preferat-o pe Sandu în proporție de 54%. Pe locul 2 s-a clasat Renato Usatîi (85 voturi – 21%), în timp ce Igor Dodon a fost al treilea (63 de voturi – 16%).
La Sadova, satul de baștină al lui Igor Dodon, președintele în exercițiu a acumulat 578 de voturi din 966 exprimate, adică aproape 60%. În aceeași localitate, Maia Sandu a fost preferată de 315 alegători (32,6%).
Igor Dodon a ieșit cu o conferință de presă în cadrul căreia s-a arătat nemulțumit de votul și alegerea pe care a făcut-o diaspora. El a calificat că „preferințele politice ale diasporei se află în disonanță cu preferințele populației majoritare, care trăiesc și muncesc acasă”, iar cei din afară sunt un „electorat paralel”.
Ulterior, Igor Dodon a lansat un nou atac la adresa alegătorilor moldoveni de peste hotare pe care i-a acuzat că ar fi fost transportați cu autobuzele la secțiile de vot, lucru ce nu s-ar fi întâmplat în Transnistria.
Avocatului Poporului Mihail Cotorobai susține că mesajele privitor la participarea reprezentanților diasporei moldovenești la primul tur de scrutin au fost în egală măsură denigratoare, ofensatoare și instigatoare la ură față de concetățenii noștri stabiliți permanent sau aflați temporar peste hotarele țării.
La rândul ei, președinta PAS susține că a rămas impresionată de mobilizarea diasporei în contextul în care în spațiul public se discuta despre faptul că moldovenii plecați peste hotare și-au pierdut speranța că mai pot aduce o schimbare.
„Am formulat o scrisoare către Comisia Electorală Centrală să fie majorat numărul funcționarilor în aceste secții (de peste hotare), alocate mai multe calculatoare. Autoritățile trebuie să facă tot ce le stă în putere așa încât să îmbunătățească condițiile de vot”, a adăugat Maia Sandu. Șeful Misiunii Promo-Lex de observare a alegerilor, Pavel Postica, a declarat că
Parlamentul Republici Moldova are obligația morală să implementeze mecanisme alternative de vot, așa încât toți alegătorii să poată să facă acest lucru nu doar prin metodele tradiționale.
CEC a stabilit că turul doi al alegerilor, cu Maia Sandu și Igor Dodon, va avea loc pe 15 noiembrie.
În mod separat, liderul Platformei DA Andrei Năstase, președintele PUN Octavian Țîcu, vicepreședintele PLDM Tudor Deliu și Dorin Chirtoacă de la blocul UNIREA au declarat că formațiunile o vor sprijini în turul doi al alegerilor pe Maia Sandu.
Pentru turul doi, experții Aurelian Lavric și Roman Chircă spun că Violeta Ivanov și Renato Usatîi vor purta negocieri cu Maia Sandu, pe de o parte, și cu Igor Dodon, pe de alta parte, în vederea asigurării susținătorilor pentru turul doi. Tot în opinia experților, ambele variante sunt mai puțin favorabile pentru Maia Sandu, căci nu sunt bazine pro-europene, iar pentru Igor Dodon problema e că aceste bazine au fost antagonizate față de președintele statului, respectiv, situația urmează să fie disputată între lideri în cadrul negocierilor.
În 3 noiembrie, Renato Usatîi a declarat că a avut o întrevedere cu Maia Sandu, candidata PAS la alegerile prezidențiale și că așteaptă un plan concret de la PAS despre cum ar putea fi dizolvat Parlamentul după alegerile prezidențiale. Liderul „Partidului Nostru” a mai spus că va reveni ulterior cu o decizie în privința susținerii candidatei PAS în turul II al scrutinului prezidențial.
Pe data de 6 noiembrie, Renato Usatîi a anunțat că în scurt timp va veni cu un plan privitor la dizolvarea Parlamentul Republicii Moldova și organizarea alegerilor anticipate. „Am așteptat o propunere clară din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) despre cum vom dizolva Parlamentul. Mi s-a promis ca voi primi în scurt timp o notă informativă”, a spus politicianul. Ce ține de turul II, Usatîi a spus: „Eu niciodată nu am fost fanul doamnei Maia Sandu, dar nu am auzit ca ea să fi fost implicată într-un act de corupție. Noi avem viziuni diferite, dar un singur scop”.
Totodată, el a declarat că a fost amenințat cu 15 ani de pușcărie dacă nu-l va susține, în turul doi al alegerilor prezidențiale, pe Igor Dodon. Potrivit lui, adevăratele fraudări vor avea loc pe data de 15 noiembrie, zi în care se va desfășura turul doi de scrutin, atât în secțiile de votare deschise pentru alegătorii transnistreni, cât și cele deschise în Rusia.
La întrevederea din 3 noiembrie, Maia Sandu a reiterat angajamentul, făcut anterior public, că „vom curăța președinția și apoi vom curăța parlamentul. Vom identifica metodele legale prin care să declanșăm alegeri anticipate, astfel încât în Parlament să ajungă oameni care îi reprezintă pe cetățeni”, a declarat Maia Sandu după întâlnire. De asemenea, candidata a chemat toți cetățenii să o voteze. „Voi vreți să scăpăm de corupție, să pedepsim hoții și să scăpăm țara de Dodon. Asta ne dorim și noi. Putem face asta cu sprijinul vostru.”, a adăugat ea.
PAS a salutat decizia Partidului Nostru de a-și îndemna alegătorii să voteze contra lui Dodon și a luat act de decizia Partidului Democrat de a se retrage de la guvernare. „Este un semn clar că regimul lui Dodon a suferit un eșec lamentabil, așa cum este soarta tuturor regimurilor care își bat joc de oameni”, se spune în declarația PAS.
Comentând întâlnirea Sandu – Usatîi, liderul PCRM Vladimir Voronin a menționat: ”Îmi pare foarte straniu că el a început tratative cu Maia Sandu. O să fie interesant. Aici o să fie probleme imediat, sau din start sau a doua zi”, a declarat Vladimir Voronin, menționând că indiferent de câte voturi ar acumula, „Usatîi tot Usatîi rămâne”.
La Agenția de presă IPN a avut loc dezbaterea publică: „Primul tur al alegerilor prezidențiale 2020: lecții învățate și lecții de învățat”. Vadim Pistrinciuc, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Inițiative Strategice a afirmat, în special, că menținerea problemei privind coruperea alegătorilor, transportul organizat din Transnistria va ridica valuri foarte puternice de nemulțumire din partea altor alegători. „Oamenii nu o să vrea să le decidă soarta 30 mii de voturi din Transnistria, de fiecare dată, și cu evidențe că au fost cumpărate”, menționează Vadim Pistrinciuc. Instituțiile trebuie să aibă o reacție în acest sens, pentru că ele au o mai mare posibilitate de a face investigații ca să ofere răspunsuri.
Conform lui Vadim Pistrinciuc, campania electorală a lui Igor Dodon în turul doi include elemente la limita bunului simț, dar a și developat anumite dedesubturi din domeniul știrilor false și dezinformărilor. „El a decis nu să fie beneficiarul fake-news-urilor împrăștiate prin cineva, dar el însuși a ieșit cu fake-news-uri, precum că cineva care se orientează spre Europa o se închidă școli, biserici, țara în întregime etc”. Expertul consideră că această mișcare riscantă pentru Dodon țintește să mobilizeze ieșirea mai activă la vot a electoratului care aspiră către vectorul estic. („Trebuie să avem instituții ale statului care sancționează aceste comportamente ale televiziunilor, aici mă refer la Consiliul Audiovizualului care nu își face treaba”, s-a referit Maia Sandu la instrumentele de combatere a propagandei și dezinformării).
Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, a opinat în cadrul acelorași dezbateri că „oamenii, dacă doresc o schimbare, să iasă la vot și să voteze pentru schimbare, iar dacă doresc stabilitatea care a fost până la momentul actual, să iasă la vot și să voteze stabilitatea. Republica Moldova, merită mai mult în apropierea ei europeană și nu doar pentru integrare sau acces la instituțiile europene, ci mai mult pentru modernizare prin dezvoltare și democratizare”.
Expertul permanent al proiectului de dezbateri la IPN, Igor Boțan, menționează că după primul tur de scrutin există probleme în ceea ce privește integritatea procesului electoral, lucru pe care-l recunosc toți, inclusiv observatorii străini: scandaluri de finanțare ilegală a partidelor, scandaluri legate de monopolurile existente în mass-media și scandaluri legate de transportarea ilegală a cetățenilor. Toate acestea trebuie consemnate și trebuie să figureze în raportul Comisiei Electorale Centrale care va fi trimis către Curtea Constituțională pentru validarea alegerilor.
Totodată, Igor Boțan consideră alegerea directă a șefului statului într-o republică parlamentară drept risipă de bani și timp: „Este interesant, dar nu merită”. În opinia sa, organele responsabile politice trebuie sau să anuleze reforma din 2000 și să se revină la un regim semi-prezidențial cu anumite atribuții pentru șeful statului, sau să se revină la alegerea în Parlament a șefului statului: „Altminteri e bătaie de joc de candidați și cetățeni”.
Deputatul Oazu Nantoi a dezvăluit în cadrul unei emisiuni televizate că anumiți oameni influenți din stânga Nistrului, ar fi telefonați de angajații de la Președinție care îi invită la o discuție ce ar avea drept scop aducerea alegătorilor din regiunea transnistreană la secțiile de votare pe 15 noiembrie. Misiunea de observare Promo Lex a înregistrat peste 17 cazuri în care alegătorii transnistreni erau aduși în mod organizat la alegeri. Pe internet au apărut mai multe imagini video din care se vede că unii dintre aceștia au fost plătiți.
Profesor universitar și medic cardiochirurg de talie mondială, Grigore Tinică, director la Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I. M. Georgescu” din Iași, România, susține că Republica Moldova este condusă în prezent de către indivizi care nu guvernează pentru interesele cetățenilor, ci pentru interesele unor entități.
„Este inadmisibil pentru că și pe malul stâng, și pe malul drept al Prutului, trăiesc aceeași oameni, veri, cumetrii, rude, vorbesc aceeași limbă. De ce aceeași oameni trebuie să trăiască diferit? Pentru că unii au vrut și vor să se căpătuiască singuri și familiile lor, prieteni lor. O șleahtă de indivizi care se gândesc numai la buzunarele și binele lor”, menționează compatriotul nostru stabilit peste Prut din anii 90.
Întrebat cum se face că există astfel de diferențe, medicul moldovean consideră că direcția externă a țării a disciplinat foarte mult clasa politică a României.
Pentru turul doi, candidatul independent la funcția de președinte, Igor Dodon, a propus ca o dezbatere electorală să aibă loc la televiziunea publică, iar o altă dezbatere să fie organizată „pe un teren neutru”, de exemplu, la Academia de Studii Economice din Moldova. Serviciul de presă al candidatului a precizat că propunerea este lansată în condițiile în care Igor Dodon „a primit zeci de invitații la dezbateri TV și radio pentru turul doi și va fi imposibil să le onoreze pe toate,
Cu titlu de răspuns, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate la funcția de președinte, Maia Sandu, a relevat că Igor Dodon trebuie să plece, iar singura dezbatere la care trebuie să meargă el este cea cu procurorii. Însă, din respect pentru cetățeni, va merge la o singură dezbatere cu acesta pe teren neutru.
Referindu-se la anunțul CEC despre aglomerațiile la secțiile de votare organizate în mai multe țări, care ar putea să se repete și în turul doi Maxim Lebedinschi, secretarul instituției, a atras atenția: „Codul Electoral al Republicii Moldova care este lege nu simplă, dar organică, stabilește că secțiile de votare se deschid cu 35 de zile până la ziua alegerilor, organele electorale, birourile electorale se deschid cu 25 de zile până la ziua alegerilor. De ce nu au făcut modificări (la timpul cuvenit)?”.
VIAȚA DE PARTID
Pentru „a reanima Parlamentul și pentru a-l scoate la muncă”, deputata Ruxanda Glavan a lansat inițiativa constituirii Platformei parlamentare „Pentru Moldova”. Convenția de constituire a fost semnată de cinci deputați plecați de la Pro Moldova – Ruxanda Glavan, Sergiu Sîrbu, Eleonora Graur, Corneliu Padnevici și Grigore Repeșciuc.
Deputații Partidului Politic „Șor” au aderat la platforma parlamentară în cauză, ridicând la 14 numărul de deputați. Într-un comunicat de presă al formațiunii se spune că deputații au convenit să-și unească eforturile „pentru a eficientiza activitatea Parlamentului și a-i responsabiliza pe deputați”.
Președintele Partidului Politic „Șor”, Ilan Șor (condamnat în prima instanță la 7 ani și jumătate de pușcărie într-un dosar legat de „jaful bancar”), a spus că scopul este ca activitatea organului legislativ să fie reluată imediat, „pentru ca să putem coordona proiectele de legi care trebuie adoptate pentru rezolvarea problemelor oamenilor și pentru depășirea crizei”.
Opt specialiști de tehnologii politice din Rusia au fost identificați la Chișinău de către RISE Moldova în actuala campanie electorală, fiind surprinși în compania mai multor deputați socialiști, dar și a purtătoarei de cuvânt a candidatului Igor Dodon. Rapoartele financiare prezentate de staff-ul lui Igor Dodon la CEC, în cadrul primului tur de scrutin, nu conțin cheltuieli pentru servicii prestate de consultanți străini. Mai mult, ei neagă categoric orice interacțiune cu aceștia.
Partidul Comuniștilor, condus de Vladimir Voronin, îndeamnă alegătorii să boicoteze turul doi al alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie. Reprezentanții partidului susțin că ambii candidați ar fi demni de „dispreț exprimat prin neprezentarea la alegeri”, deoarece atât Maia Sandu, cât și și Igor Dodon ar continua să joace după regulile stabilite de Vlad Plahotniuc. Poziția PCRM a iscat o reacție critică din partea liderului PL Dorin Chirtoacă, care observă: „corb la corb nu scoate ochii”, deoarece atât Voronin, cât și Dodon, și Plahotniuc se tem că vor ajunge în fața unei justiții independente.
Într-un briefing de presă din 7 noiembrie, Pavel Filip a anunțat că după învestirea președintelui, Partidul Democrat își va retrage reprezentanții din Guvern. „PDM a luat decizia, imediat după învestirea în funcție a președintelui ales, să-și retragă reprezentanții săi din Guvern, pentru a oferi acestuia posibilitatea de a construi o colaborare eficientă cu legislativul și executivul în conformitate cu prevederile constituționale și respectând votul exprimat de către cetățeni”, a spus acesta.
Democrații consideră că, după doi ani de instabilitate politică, pandemie, criză economică, secetă severă, alegerile parlamentare anticipate ar fi o catastrofă pentru întreaga țară. Totodată, formațiunea își îndeamnă în continuare membrii și susținătorii săi să voteze în turul doi al alegerilor prezidențiale conform valorilor pe care le împărtășesc.
ECONOMIA
Un studiu USAID arată că sectorul horticol din Republica Moldova ar avea nevoie anual de circa 153 de mii de muncitori zilieri pentru efectuarea lucrărilor tehnologice. Totodată, cele mai solicitante luni ale anului sunt iunie – septembrie, când sunt desfășurate activități de recoltare a fructelor și strugurilor. Cele mai solicitante activități sau operațiuni tehnologice pentru sectorul de fructe sunt recoltarea, care necesită 25,5% din totalul de muncitori și tăierea în uscat, pentru care ar fi necesar de implicat 22,8% din totalul de muncitori.
Potrivit Proiectului USAID „Agricultura Performantă în Moldova”, concluziile studiului vor fi utilizate la identificarea unor soluții de a simplifica procedurile de angajare a zilierilor, dar și de a motiva muncitorii necalificați să își oficializeze activitatea și veniturile.
Premierul Ion Chicu își exprimă speranța că în urma alegerilor prezidențiale, indiferent de cine ar câștiga, în Republica Moldova nu va exista destabilizare politică. În cazul unor confruntări la nivel politic, țara riscă să rămână fără un acord cu FMI, avertizează el, relevând importanța elementului continuității în activitatea executivului.
„Pentru anul viitor avem coordonat cu Fondul creșterea cheltuielilor bugetului public național cu aproape 7 miliarde față de anul 2020. Preponderent, banii se vor duce la investiții și la majorarea salariilor pentru personalul medical. Aici avem 1,84 miliarde lei pentru medici și 1,2 miliarde pentru salariile altor angajați din sectorul public”, a adăugat premierul, menționând că FMI salută abordarea guvernului de la Chișinău de a păstra nivelul înalt de cheltuieli pentru infrastructură: „Asta înseamnă locuri de muncă, asta înseamnă impozite plătite, asta înseamnă imbold pe tot lanțul valoric al economii și cred că numai așa trebuie de continuat”.
Asistența nerambursabilă în valoare de 275 de milioane de ruble rusești (59,7 milioane de lei) din partea Federației Ruse a ajuns pe contul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova.
MF precizează că mijloacele financiare respective vor fi direcționate pentru susținerea urgentă a producătorilor agricoli din Republica Moldova care au suferit în 2020 din cauza secetei.
Acordul dintre Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Ministerul Finanțelor al Federației Ruse privind acordarea asistenței financiare nerambursabile Guvernului Republicii Moldova nu implică angajamente financiare din partea Republicii Moldova.
Datele Băncii Naționale a Moldovei arată că, la sfârșitul lunii octombrie, activele oficiale de rezervă au constituit 3 536,95 milioane de dolari. Cifra este în creștere cu 83,56 milioane de dolari, în comparație cu 30 septembrie, când acestea au însumat 3 453,39 milioane de dolari.
JUSTIȚIA
Ministerul Justiției anunță acțiuni de evaluare a cadrului legislativ și instituțional cu privire la funcționarea și componența Consiliului Superior al Magistraturii după întâlnirea Ministrului Fadei Nagacevschi cu Felipe Marques, expert al Consiliului Europei, judecător și membru al Consiliului Superior al Magistraturii din Portugalia.
Aspectele abordate în cadrul ședinței țin cu preponderență de recomandările GRECO privind componența CSM-ului, procedura de selecție a candidaților, criteriile care aceștia urmează să le întrunească. În context, Ministerul Justiției spune că consolidarea capacităților și asigurarea independenței Consiliului Superior al Magistraturii constituie un obiectiv prioritar. Acesta este reflectat și în proiectul noii Strategii în sectorul justiției, aprobată de către Guvern în data de 28 octombrie. Primul pas pe acest segment îl constituie adoptarea de către Parlament a modificărilor constituționale, modificări care au fost agreate de către experții Grupului de Lucru ad-hoc din partea Consiliului Europei și ai Comisiei de la Veneția.
Ședința de judecată în dosarul lui Ilan Șor, care urma să se desfășoare pe 6 noiembrie la Curtea de Apel Cahul, nu a avut loc. Potrivit magistraților, deoarece materialele dosarului penal se află încă la Curtea Supremă de Justiție și nu este posibilă examinarea cererii de recuzare a completului de judecată.
Următoarea ședință în dosarul lui Șor a fost programată pe 11 noiembrie.
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
Consiliul Permanent al OSCE, a discutat continuarea acțiunilor abuzive și provocatoare ale regimului separatist de la Tiraspol îndreptate împotriva cetățenilor Republicii Moldova domiciliați în stânga Nistrului. Delegația moldovenească a informat statele participante ale OSCE pe marginea unui nou caz de răpire pe data de 29 octombrie curent a cetățeanului Oleg Babii prin și aplicarea presiunii psihologice, după scenariul utilizat în cazul altor cetățeni ai Republicii Moldova.
La fel, s-a atras atenția la deplasările netransparente în Zona de Securitate a mijloacelor de transport ale Grupului Operativ de Trupe Ruse, aflate pe teritoriul Republicii Moldova fără acordul țării noastre.
În context, a fost exprimat regretul în legătură cu ignorarea de către partea rusă a apelurilor autorităților moldovenești privind informarea asupra conținutului transporturilor militare, precum și monitorizarea corespunzătoare a acestora, în conformitate cu Regulamentul Comisiei Unificate de Control, fapt care creează incertitudine și reprezintă un risc de securitate.
VANDALIZAREA MORMINTELOR
După ce în noaptea de Halloween a fost pângărit cimitirul evreiesc din Chișinău, Guvernul a votat un proiect de lege care înăsprește pedepsele pentru vandalizarea mormintelor.
Potrivit ministrului Justiției, Fadei Nagacevschi, dacă până acum profanarea mormintelor și a monumentelor se sancționa cu amendă de până la 850 unități convenționale, pentru viitor autoritățile au propus majorarea pedepsei cu încă 100 u.c, până la 950 unități sau 47 500 lei.
Premierul Ion Chicu a declarat în cadrul ședinței Executivului că autoritățile condamnă aceste cazuri de vandalizare a mormintelor, cerând ministrului de Interne, Pavel Voicu, să întreprindă toate măsurile necesare pentru a identifica pe acești „neoameni”. Directorul muzeului evreiesc din Republica Moldova, Andrei Porubin, spune că „asta se întâmplă în anumite zile, de exemplu, cu ocazii precum Halloween, Ziua Victoriei sau zilele de naștere ale lui Hitler și Stalin”.
SUBIECTE DE URMĂRIT
Derularea campaniei electorale în săptămâna dinnaintea turului decisiv: acțiunile și comportamentul candidaților, ștaffurilor, mass-media, ong-urilor.
Abordările de care va face uz executivul pentru a asigura menținerea mobilizării cadrelor medicale, populației pentru a respecta restricțiile în condiții de pandemie; agricultorilor în condițiile pierderilor pe care le-au avut în anul agricol-2020 etc.;
Cum se va manifesta sperietoarea tulburărilor pronosticate/(sugerate?) de anumite forțe, care au vehiculat recent public subiectul?
Iurie Vition, IPN
-------------------------------------------------------------------------------------------------
Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse.