Pandemia a reorientat spre alte sfere de activitate brațele de muncă din domeniul HoReCa și personalul adiacent conectat la primirea și deservirea oaspeților, iar lipsa specialiștilor s-a resimțit odată cu ridicarea restricțiilor sanitare. Totuși, Chișinăul revine mai repede la normalitate. În mediul rural, însă, unde sunt amplasate pensiunile, vinăriile, atelierele meșteșugărești și alte puncte de atracție, situația e mai gravă. În acest sens s-a exprimat Natalia Țurcanu, director executiv, Asociația Națională pentru Turism Receptor și Intern din Moldova (ANTRIM), în cadrul dezbaterii publice la tema „Strategia de dezvoltare a turismului ”Chișinău – capitală turistică 2022-2026”. Analiza documentului, obiective și rezultate scontate”, care a avut loc la Agenția de presă IPN.
„Dar problema cadrelor a existat și până la pandemie. Pentru a ieși din impas, dezvoltăm în prezent, împreună cu Universitatea de Stat din Republica Moldova, niște studii, niște cursuri de formare continuă pentru a-i motiva pe absolvenții la specialitatea „turism” să se încadreze în domeniul de primire a turiștilor”, a relevat vorbitoarea.
O soluție ar fi învățământul dual, unde problema e că doar o singură categorie (de studenți) e vizată. „Ne propunem să inițiem în perioada imediat următoare discuții cu Ministerul Educației, alte instituții de resort pentru a extinde numărul funcțiilor de „personal-cheie” - și e vorba nu doar despre acelea care țin de management – care ar fi inclus în învățământul dual. Agenții economici sunt componenta interesată foarte mult de dezvoltarea acestui tip de învățământ”, a accentuat specialista.
Aceluiași scop de școlire a personalului în cadrul Asociației sunt consacrate o serie de programe, în care sunt atrași nu doar studenți de la turism, ci și de la alte specialități. „Avem nevoie de specialiști buni în marketing, bucătari, chelneri, etc., care ar fi conștienți de rolul lor în formarea fenomenului ospitalității. Căci anume ei stau față”n față cu turistul, îl servesc, au contactul direct și de ei depinde buna impresie, pe care turistul o împărtășește despre orașul Chișinău sau Republica Moldova când revine acasă... În fond, ar fi bine ca diferite instituții și diferite categorii de oameni să participe la formarea bunei impresii despre țara noastră”, a opinat experta.
Referindu-se la efortul de creare a reperelor vizuale ale Chișinăului turistic, Natalia Țurcanu a menționat componenta promovării, mediatizării. În acest sens, există experiența tururilor de presă, a plasării informației despre capitală în revista de bord a companiei „Air Moldova”, care este actualizată în permanență. Bunăoară, în ediția pentru luna august va fi plasată informația despre Ziua națională a vinului și sectorul vitivinicol, dar și despre gastronomia locală, care se va regăsi și pe navele ”Wizzair”, fiind accesibilă pentru mai mult de 8 milioane de pasageri. „Și dacă informația se conține în revista de bord, pe canalele sociale, pe site-ul „Moldova Travel” sau visit.md, în broșuri difuzate la trecerea frontierei, „capitalizarea” informației poate conduce la decizia persoanei de a a-și organiza un sejur aici”, a relevat vorbitoarea.
