Invazia rusă și războiul în Ucraina au produs o ruptură civilizațională în lume și Republica Moldova, ca parte a acestei lumi, trebuiesă-și regândească existența, inclusiv politicile de securitate națională, unde pe lângă aspecte de reînzestrare a armatei, să se regăsească și aspectul educației patriotice a populației. Aceste idei se desprind din expunerea Nataliei Stercul, coordonatoare de programe la Asociația pentru Politică Externă (APE), în cadrul dezbaterii publice la tema „Ce înseamnă, de ce este necesar și pe cine deranjează sprijinul militar suplimentar acordat Republicii Moldova de către UE?”, care a avut loc la Agenția de presă IPN.
Având în vedere că unul din pretextele invadării Ucrainei a fost demilitarizarea acestei țări, nu există, oare, pericole ca ajutorul neletal al UE (în domeniul „logisticii militare, mobilității, de comandă și control, apărării cibernetice, capacității de monitorizare a situației și comunicații tactice”), să provoace pretenții din exterior pentru a sfîrși cu aplicarea scenariului ucrainesc în Moldova?
Solicitată să abordeze tema discuției sub acest aspect, experta a remarcat și criticile din interior, care vin din partea celor care susțin fățiș sau pe asuns Federația Rusă. „Important este că această susținere se manifestă. Se manifestă prin atitudinea exponenților politici interni față de legislația statului, pe care o încalcă. Prin atitudinea față de persoanele care au votat legea, față de puterea legală, dar și față de cetățenii proprii. E o poziție de susținere a Federației Ruse și a acelei „operațiuni speciale”, desfășurate împotriva Ucrainei”, a relevat vorbitoarea.
Cât privește eventuale critici din exterior a ajutorului UE, Natalia Stercul a amintit de poziția președintelui belarus Lukașenko (a demonstrat o hartă a operațiunilor militare în țara vecină, cu o săgeată din Crimeea spre zona transnistreană – n.r.) „Acesta afirmă că nu trebuie să i se vorbească despre „ororile de la Bucea” – acestea, în viziunea lui, sunt rezultatul unei operațiuni a britanicilor. Personal, însă nu înțeleg această susținere (a Federației Ruse) atât pe plan intern, cât și extern, îndreptățirea războiului. Dar nu e pe plan sentimental. Care ar trebui să fie abordările nesentimentale? E tocmai accea despre ce vorbim la moment: sporirea capacității militare a țării, a armatei ei”.
Experta a făcut referință la datele SIPRI (Stockholm International Peace Research Institute - un think tank suedez de studiere a problemelor păcii și conflictelor, controlului armelor și dezarmării - n.r.). Cheltuielile militare în lume au depășit anul trecut, pentru prima dată, două trilioane de dolari. „Cred că toate tendințele care au existat, în prezent au luat o tendință inversă. Mecanismul sanțiunilor stimulează descurajarea Rusiei. Dar în pofida apelurilor la reținere, războiul continuă și continuă să moară oameni, iar Ucraina rezistă. Vedem și cea de-a doua etapă a operațiunii numite „specială”, iar Moldova face parte din narativele care o însoțesc”. Experta consideră că evoluțiile vizează nu numai Republica Moldova, dar o zonă mult mai extinsă din perimetrul Mării Negre. „În aceste condiții trebuie de reevaluat și locul armatei, și înzestrarea ei. Iar strategia securității naționale și perceperea securității regionale trebuie să reflecte realitățile, care erau de neconceput până în data de 24 februarie”, a concluzionat experta.
Dezbaterea publică la tema „Ce înseamnă, de ce este necesar și pe cine deranjează sprijinul militar suplimentar acordat Republicii Moldova de către UE?”, organizată de IPN, a fost ediția a 244-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
