Interviu IPN
În 22 de ani de Independenţă, Republica Moldova s-a constituit în calitate de subiect recunoscut al relaţiilor internaţionale, a fost acceptată ca membru cu drepturi depline în cele mai importante organizaţii internaţionale şi regionale, şi-a construit relaţii diplomatice benefice cu ţările vecine, partenerii tradiţional şi cei de dezvoltare, a deschis misiuni diplomatice în peste 30 de ţări ale lumii, găzduind aproximativ acelaşi număr de misiuni diplomatice la Chişinău. Esenţial, însă, este că Republica Moldova şi-a formulat pentru sine şi pentru lumea din afară vectorul european de dezvoltare a ţării, punând capăt caracterului oscilant de până nu demult al politici sale externe. Sunt aprecieri formulate în interviul IPN de către Natalia Gherman, viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe şi integrării europene
---
- Doamnă Natalia Gherman, suntem la 22 de ani de independenţă a Republicii Moldova. Cum apreciaţi evoluţia ţării în domeniul politicii externe?
- Cei 22 de ani de independenţă, pe care îi marcăm în anul curent, constituie, cu siguranţă, o vârsta a maturităţii. Republica Moldova s-a edificat ca un stat independent şi democratic, iar pe parcursul ultimilor ani se apropie tot mai mult de Uniunea Europeană, având în vedere o agenda de reforme care până la urmă urmăreşte obiectivul integrării europene. Noi ne aliniem la comunitatea cu care împărtăşim aceleaşi valori. Ne integrăm treptat în structurile UE. Republica Moldova este un membru activ al mai multor organizaţii internaţionale, precum ONU, Consiliul Europei, OSCE, dar şi în organizaţii regionale europene, cum ar fi Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) sau Organizaţia de Cooperarea Economică la Marea Neagră (OCEMN). Chiar dacă obiectivul politicii interne şi externe al Republica Moldova este integrarea europeană, ţara noastră reuşeşte să consolideze relaţiile cu vecinii şi partenerii tradiţionali. Dezvoltăm noi parteneriate diplomatice cu mai multe state ale lumii, obiectivul cheie, fiind promovarea şi protejarea intereselor naţionale ale ţării.
- Unde am făcut paşi înainte, unde am făcut paşi înapoi?
- Aş vrea sa vă mărturisesc, că în activitatea diplomatică rămân adepta paşilor bine chibzuiţi, de perspectivă, efectuaţi cu tenacitate şi multă responsabilitate. Politica externă este determinată în mare parte de agenda internă. Pe de altă parte, există şi circumstanţe externe care ajustează, dacă doriţi, agenda relaţiilor bilaterale şi multilaterale ale unei ţării. Dacă facem o mică retrospectivă, vom constata că pe dimensiunea externă, ţara noastră a fost nevoită deseori să facă faţă alegerilor strategice, ceea ce şi a determinat caracterul oscilant al politicii externe pe parcursul a mai mulţi ani. Astăzi, nu cred ca cineva mai vede beneficii într-o asemenea abordare. Partenerii noştri externi din vest şi din est, vecinii, dar şi cetăţenii noştri cu siguranţă îşi doresc ca ţara noastră să aibă o politică externă transparentă, previzibilă şi coerentă.
Avem o agendă diplomatică bilaterală activă nu numai cu statele membre ale UE, dar şi o relaţie consolidată cu SUA. Desigur, vreau să remarc aici atenţia pe care o acordăm edificării unor relaţii speciale cu vecinii noştri imediaţi, România şi Ucraina. Avem o relaţie tradiţional bună cu Federaţia Rusă, dar şi cu alte ţări membre CSI. Încercăm să valorificăm la maxim relaţia bilaterală cu Turcia, China şi Japonia. Vom explora mai intens relaţia noastră cu Canada. Am iniţiat un proces de dezvoltare a relaţiilor noastre diplomatice cu mai multe ţări din Orientul Mijlociu şi Asia.
Aşadar, pe parcursul acestor ani am reuşit să stabilim relaţii diplomatice cu peste 100 de state ale lumii. Astăzi avem misiuni diplomatice active în majoritatea ţărilor membre ale UE, acolo unde sunt interesele noastre naţionale şi în scopul protejării drepturilor cetăţenilor noştri. Avem 37 de misiuni şi reprezentanţe diplomatice ale Republicii Moldova peste hotare şi 32 ambasade şi reprezentanţe ale organizaţiilor internaţionale acreditate cu sediul la Chişinău. În 2013, ţara noastră a deschis ambasade în Regatul Ţărilor de Jos (Olanda), Canada şi Qatar, iar recent, la Chişinău, a fost inaugurată Ambasada Slovaciei. În opinia mea este un bilanţ apreciabil. Suntem într-un proces continuu de extindere şi nu în ultimul rând luând în considerare necesităţile interacţiunii cu comunităţile moldovenilor peste hotarele ţării şi interesele comercial-economice ale Republicii Moldova.
- Menţionaţi unele evenimente care au avut loc în cei 22 de ani şi care din punctul dumneavoastră de vedere au marcat evoluţia Republicii Moldova în domeniul afacerilor externe. Cum au marcat?
- În primul rând, desigur aş menţiona procesul recunoaşterii independenţei ţării noastre, aderarea la ONU, Consiliul Europei, OSCE. Este exact perioada când mi-am început cariera în serviciul diplomatic al Republicii Moldova. Declanşarea conflictului transnistrean şi ulterior procesul de soluţionare al acestuia, de asemenea, au marcat agenda diplomaţiei noastre pe plan extern. În acest sens vreau să remarc doar un moment cheie, care stă la baza acestui proces şi anume apariţia formatului „5+2”, incluzând la etapa actuala UE şi SUA, ceea ce conferă nu doar un grad sporit de transparenţă procesului, ci şi o perspectivă mai bună de găsire a unei soluţii durabile, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Avem o Misiune UE de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană (EUBAM), care funcţionează inclusiv pe segmentul transnistrean.
Un alt eveniment pe care îl consider important este lansarea în anul 1994 a cadrului juridic de cooperare şi parteneriat cu Uniunea Europeană. Astăzi relaţia noastră cu UE cunoaşte o ascensiune mai rapidă. În ultimii 4 ani Republica Moldova reuşeşte să fie în avangarda Parteneriatului Estic al Uniunii Europene.
În prezent, menţinem un dialog politic aprofundat şi extins atât cu instituţiile UE, cât şi cu statele membre. Doar să aduc aminte despre vizitele recente ale preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso sau vizita dnei Angela Merkel, cancelarul Germaniei. Există un dialog permanent cu Comisarii Europeni şi oficialii înalţi ai statelor membre UE. Avem chiar şi un Grup de prieteni pentru acţiunea europeană a Republicii Moldova la nivelul miniştrilor afacerilor externe ai UE, condus de România şi Franţa. Mai mult, am stabilit un nou cadru de cooperare a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare, care ne permite să participăm la Misiuni UE de gestionare a crizelor, precum şi de asistenţă în realizarea reformelor în sectorul justiţiei şi afacerilor interne.
Cooperarea sectorială cu UE de asemenea este una cuprinzătoare. Aici vreau să menţionez doar câteva exemple care oferă noi oportunităţi pentru ţară şi cetăţeni. Anul trecut a fost semnat Acordul de aderare Republicii Moldova la spaţiul European Aerian Comun, care va permite accesul pe piaţa Republicii Moldova a companiilor low-cost. Deja în septembrie anul curent va fi lansat primul zbor al WizzAir spre Italia. Moldova este deja membră asociată a Programului UE în domeniul cercetării FP7. Calitatea de membru în cadrul Comunităţii Energetice Europene ne ajută să reformăm sistemul energetic moldovenesc întru asigurarea securităţii energetice a ţării. Anul acesta, cu ocazia Zilei Independenţei, la Ungheni vom inaugura lucrările Gazoductului Ungheni – Iaşi, probabil, unul din cele mai importante proiecte europene de până acum. Este doar un prim rezultat care a fost posibil datorită unei bune coordonări la nivel naţional a priorităţilor interne corelate cu cele externe ale Republicii Moldova.
- Care sunt restanţele din acest domeniu?
- Când vorbim despre restanţe, întotdeauna încerc să analizez ce am reuşit şi ce nu am reuşit, care au fost factorii care au determinat anumite evoluţii sau involuţii. În acest sens, cred că parţial deja am răspuns la această întrebare mai sus. Am în vedere politica externă oscilantă caracteristică pentru o anumită perioada a istoriei noastre. Noi am depăşit, sper pentru totdeauna, perioada unor agende diplomatice paralele. Pentru mine este principial ca Republica Moldova să aibă o singură politică externă cunoscută fără rezerve la Bruxelles, Moscova, Berlin, Washington sau Tokyo. Anume în acest sens acţionăm deja de mai mulţi ani. Această abordare ne oferă încrederea necesară pentru ca relaţiile noastre bilaterale cu partenerii noştri externi să fie durabile.
- Cum credeţi că a evoluat percepţia celor de peste hotare vizavi de Republica Moldova în cei 22 de ani de independenţă?
- Dacă va referiţi la percepţia partenerilor străini, probabil, aceasta este în concordanţă directă cu succesele noastre obţinute atât pe intern cât şi pe extern. Astăzi comunitatea internaţională cunoaşte mai bine Republica Moldova, nu mai suntem văzuţi doar ca o fostă republică sovietică, afectată de un conflict îngheţat. Republica Moldova este o ţară europeană, care se află într-un proces de ajustare la standardele şi valorile europene, aspirând să devină membru al UE. Opţiunea noastră este respectată atât în Vest, cât şi în Est. Am devenit un actor politic regional, care nu numai beneficiază de asistenţa europeană şi internaţională în realizarea reformelor, dar deja contribuie cu experienţa acumulată la dezvoltarea instituţiilor de drept în alte ţări. Spre exemplu, pe parcursul ultimilor 5 ani am obţinut o experienţă inedită de cooperare în domeniul migraţiei cu statele membre ale UE în cadrul Parteneriatului de Mobilitate RM-UE. Astăzi noi deja împreună cu Comisia Europeană promovăm acest model în Georgia, Armenia, Tunis, Maroc şi alte ţări din vecinătatea UE. Un alt exemplu mai recent este invitaţia de a participa la Misiunea UE de Asistenţă pentru Gestionarea Integrată a Frontierelor în Libia.
Totodată, dacă aveţi în vedere percepţia cetăţenilor noştri aflaţi peste hotare, vreau să cred că aceasta a evoluat pozitiv. Astăzi, serviciul nostru consular are o prezenţă tot mai mare în ţările unde avem comunităţi mai numeroase de cetăţeni. Facilităm consolidarea legăturilor în cadrul comunităţii, dar şi cu ţara. Identificăm oportunităţi pentru ca cetăţenii noştri să se întoarcă acasă. Oferim servicii consulare cetăţenilor noştri şi la Chişinău. Creăm condiţii pentru facilitarea procedurilor de obţinere a vizelor, aici mă refer în primul rând la Acordul de facilitare a regimului de vize cu UE şi crearea Centrului Comun de Vize de la Chişinău unde cetăţenii noştri pot obţine vize pentru 16 state europene. Am lansat la MAEIE un Centrul de Apel care funcţionează permanent şi poate oferi răspunsuri şi asistenţă cetăţenilor noştri oriunde s-ar afla ei.
- Ce acţiuni ar trebui întreprinse, de autorităţi, dar şi de societate, pentru ca ţara să se dezvolte mai bine în acest domeniu?
- Ce ar trebui să întreprindem în perioada imediat următoare? Pentru mine răspunsul este simplu şi anume să continuăm agenda de reforme care contribuie la transformarea ţării noastre, având în vedere cel mai bun şi eficient model de dezvoltare cunoscut până în prezent, Uniunea Europeană. Vreau să mă opresc puţin la obiectivele agendei europene a ţării noastre, până şi după Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius.
Suntem în pragul parafării Acordului de Asociere cu UE, care, de asemenea, va institui o Zonă comună de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător. Imediat după Summit-ul de la Vilnius vor fi iniţiate procedurile formale pentru pregătirea semnării Acordului pe parcursul anului viitor. În calitate de negociator-şef al Republicii Moldova, mă bucur că împreună cu colegii mei din instituţiile naţionale implicate am reuşit să convenim, după mai bine de 3 ani de negocieri, asupra unui document care satisface în mare parte aşteptările de a aduce ţara în punctul de ireversibilitate al parcursului nostru european. În fapt, prin acest acord se pun bazele asocierii politice şi integrării economice cuprinzătore cu piaţa europeană. O etapă calitativ nouă a relaţiei noastre cu UE.
Un alt obiectiv asupra căruia lucrăm deja pe parcursul ultimilor ani în raport cu UE este liberalizarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni, care doresc să călătorească în ţările membre ale UE. MAEIE este instituţia coordonatoare a acestui proces. Suntem într-o fază avansată de implementare a Planului RM-UE de liberalizare a vizelor. Dacă vom reuşi să ne facem ultimele teme de acasă în următoarele luni, până la Vilnius avem toate şansele să finalizăm implementarea condiţiilor şi, respectiv, UE să lanseze procedurile pentru elaborarea pe parcursul anului 2014 a unei deciziei cu privire la abolirea vizelor de scurtă şedere pentru cetăţenii moldoveni.
Înainte de concluzia de final, vreau să mă refer puţin şi la cei care contribuie nemijlocit zi de zi la promovarea intereselor naţionale şi în general a politicii externe – corpul diplomatic al ţării.
În ultimii ani am reuşit crearea unui sistem de formare profesională a diplomaţilor noştri, prin proceduri clare de angajare şi instruire, inclusiv, în instituţiile de învăţământ specializate de peste hotare. Există deja un nucleu format din specialişti de cea mai înalta categorie, cu experienţa obţinută în misiunile diplomatice ale Republicii Moldova. Mulţi colegi au avut şi experienţa activităţii în organizaţii internaţionale, structuri regionale, ceea ce reprezintă o valoare adăugata în exercitarea funcţiilor diplomatice. Diplomaţia a devenit o Profesie, ca şi celelalte, pentru care sunt selectaţi cei mai bine pregătiţi candidaţi, avându-se în vedere exigentele profesionale. Avem negociatori cu experienţă, specialişti în drept internaţional, care negociază şi expertizează toate tratatele internaţionale ale Republicii Moldova şi care sunt acum plenar implicaţi în procesul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova la normele şi standardele UE. Serviciul diplomatic este într-o permanentă evoluţie, luând în considerare interesele naţionale, printre obiectivele actuale fiind consolidarea domeniilor precum diplomaţia economică şi cea energetică.
În concluzie, avem mult de lucru în promovarea reformelor, iar acestea, după cum ştiţi, implică costuri şi sacrificii. Succesele acestor reforme depind de capacitatea întregii societăţi de a face aceste sacrificii şi de a produce schimbarea în numele unui viitor mai prosper şi mai sigur pentru toţi.
Irina Ţurcanu, IPN
august, 2013
