Stepa Bugeacului se caracterizează printr-o climă secetoasă, însă nu seceta a fost cea care a determinat tragedia foametei din 1946-1947. O spune muzeografa Olga Trandafilova din satul Avdarma, localitate a autonomiei găgăuze, în care peste 800 de săteni au murit înfometați, după ce autoritățile vremii au decis confiscarea tuturor alimentelor. În cadrul dezbaterii publice la tema „Foametea organizată din 1946-1947: victime, călăi, memorie”, organizate de Agenție de Presă IPN, muzeografa satului a explicat că peste 20% din populația Găgăuziei de astăzi a murit de foamete în anii 1946-1947.
Muzeografa satului Avdarma spune că regiunea autonomiei găgăuze de astăzi a fost puternic afectată de seceta din 1946-1947. Totuși, cauza principală a morții a mii de oameni din regiune a fost preluarea forțată de către stat a tuturor alimentelor din gospodăriile oamenilor. Numai în satul Avdarma 800 de oameni au murit prin înfometare în perioada 1946-1947.
„Din istoria Basarabiei se știe că în anii 1902-1903 a fost secetă în regiunea noastră, dar atunci nu s-au înregistrat decese din cauza distrofiei și foametei. În 1933 a fost iar o secetă severă, dar nu s-a înregistrat niciun deces din cauza foametei. Atunci autoritățile române au deschis cantine pentru cele mai sărace segmente ale populației și au avut grijă ca oamenii să nu ezite să meargă acolo cu copiii. În 1946-1947 tragedia nu a ocolit nici Avdarma. Peste 800 de oameni au murit de foamete în sat. Moartea oamenilor nu a oprit autoritățile sovietice să preia carnea și produsele lactate ale oamenilor sub forma unui impozit în natură, chiar și pentru anii 1944 și 1945. Reprezentanți speciali ai puterii de stat, împreună cu activiști locali au identificat locurile oamenilor în care erau depozitate alimentele și cerealele și le-au confiscat”, a spus muzeografa satului Avdarma, Olga Trandafilova.
Potrivit muzeografei, numărul real al celor care au murit prin înfometare în anii 1946-1947 în regiunea găgăuză ar fi mult mai mare, însă autoritățile de atunci nu indicau cauza exactă a deceselor.
„Au fost emise certificate de deces în care este indicată cauza decesului drept distrofie. Mulți au fost duși la mormântul comun al cimitirului fără înregistrarea decesului. În timpul foametei din 1946-1947 de la 25% la 30% din locuitorii Găgăuziei moderne au murit”, a explicat muzeografa satului Avdarma.
Pentru a cinsti memoria victimelor tuturor războaielor și represiunilor, inclusiv a victimelor foametei organizate din 1946-1947, în satul Avdarma a fost inaugurat un complex al memoriei, iar muzeul localității cuprinde un compartiment amplu ce descrie cauzele acestei tragedii.
„Din 2011 în satul Avdarma a fost inaugurat un memorial în memoria sătenilor victimelor războiului, tifosului și foametei. Numele persoanelor care au murit în timpul foametei sunt scrise pe plăci de marmură. Astăzi memorialul este un loc al tristeții și durerii oamenilor. În 2017 muzeul de istorie al satului Avdarma a organizat un concurs de cercetare dedicat împlinirii a 70 de ani de la foametea din 1946-1947. Scopul a fost atragerea atenției tinerilor asupra acestor evenimente tragice. În 2022 a fost publicată o colecție de lucrări de cercetare care aparțin studenților, prezentarea cărții la subiectul foametei din 1946-1947 a avut loc în muzeul satului Avdarma. Această carte va fi distribuită rudelor victimelor, bibliotecilor, universităților ”, a mai spus Olga Trandafilova.
Dezbaterea publică intitulată „Foametea organizată din 1946-1947: victime, călăi, memorie” este ediția a 10-a din ciclul de dezbateri „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este realizat de către Agenția de Presă IPN cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
