Multiplele încălcări în procesul de numire a preşedintelui Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), Anatolie Donciu

Nota explicativă la Opinia cu privire la multiple încălcări cu privire la numirea în calitate de membru şi în calitate de preşedinte al Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) a lui Anatolie Donciu

2. Încălcarea cerinţelor pentru calitatea de preşedinte a CNI de către Anatolie Donciu

Parcursul profesional al lui Anatolie Donciu

Membru al CNI Anatolie Donciu nu întruneşte cerinţele pnct.7 al legii cu privire la CNI cu referire la cerinţa de a “nu a deţinut o înaltă funcţie publică”. Anatolie Donciu a deţinut cel puţin 2 funcţii care reprezintă înaltă funcţie publică:

1. procuror în diverse funcţii în cadrul procuraturii, în perioada 1983-1999,
2. prim-vice procuror al mun.Chişinău, în perioada 1999-2002,
3. şef al direcţiei ancheta penală şi anchetator la Centrului pentru Combaterea Crimelor Organizate şi a Corupţiei (CCCEC), în perioada 2002-2004[10].

Deţinerea funcţiilor date face imposibilă că Anatolie Donciu să fie numit în funcţia de preşedinte al CNI pe motiv că sunt încălcate următoarele prevederi ale Legii cu privire la CNI, nr. 180 din 19.12.2011, publicat 06.01.2012, intrat în vigoare 01.03.2012[11], Anexa nr.1, Regulamentul CNI[12]:

Punct 7.
Conducerea Comisiei este exercitată de preşedintele acesteia, numit de Parlament din rîndul membrilor Comisiei care nu au deţinut o înaltă funcţie de răspundere, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. Preşedintele Parlamentului propune candidatura pentru funcţia de preşedinte al Comisiei după consultarea obligatorie a fracţiunilor parlamentare.

Definiţia şi noţiunea „înalta funcţie de răspundere”

Legislaţia civila, administrativă şi penală defineşte exact şi neunivoc noţiunea de persoană cu înaltă funcţie de răspundere. Noţiunea de persoană cu înaltă funcţie de răspundere este o categorie de funcţii de răspundere, terminologia utilizată cu referire la persoanele cu funţii de răspundere pînă la reformarea administraţiei publice centrale. Noţiunea de înaltă funcţie de răspundere este detaliată în Codul Penal, Codul contravenţional şi interpretat în Hotarîrea explicativă a Curţii Supreme de Justiţie. Noţiunea de persoană cu înaltă funcţie de răspundere se utilizează intact pentru perioada din 1961 pînă la momentul de substituire a acesteia cu noţiunea de demnitar public în 2012. Este evident că noţiunea de înaltă funcţie de răspundere se referă la funcţiile de procuror şi de conducător al CCCEC.    

Codul penal din 24.03.1961 dă următoarea definiţie a persoanei cu înaltă funcţie de răspundere[13]:
Articolul 183. Noţiunea de persoană cu funcţie de răspundere
Persoană cu  funcţii de răspundere, potrivit prezentului  cod,  este considerată   persoana   căreia,   în   autorităţile   publice,   într-o întreprindere,   instituţie,   organizaţie,  indiferent  de   tipul   de proprietate  şi forma juridică de organizare, i se acordă permanent  sau provizoriu   -în  virtutea  legii,  prin  numire,  alegere  sau   prin încredinţarea  unei  însărcinări,  - anumite drepturi  şi  obligaţii  în vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice sau întreprinderii de acţiuni administrative de dispoziţie ori organizatorico-economice.[14] [Alin.1 în redacţia Legii nr.1326 din 25.09.97]

Se consideră  persoană  cu înaltă funcţie de răspundere persoana  cu funcţie  de  răspundere  al  cărei  mod  de  alegere  sau  numire  este reglementat  de  Constituţia  Republicii Moldova şi  de  legi  organice, precum  şi persoanele cărora persoana cu funcţie de răspundere  indicată le-a delegat împuternicirile sale. [Art.183 în redacţia Legii din 09.12.94]

Hotărîrea Planului Judecătoriei Supreme nr.6 din 11.03.1996 (modificată prin Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.38 din 20.12.1999)[15]:

14. La recunoaşterea mijlocitorului sau mituitului ca persoana cu înalta funcţie de răspundere (alin.3 art.187 si alin.3 art.1871 C.P.) instanţele judecătoreşti trebuie sa reiasă din prevederile alin.2 art.183 C.P. Se considera persoana cu înalta funcţie de răspundere, al cărei mod de alegere sau numire este reglementat de Constituţia Republicii Moldova, Preşedintele, Vicepreşedinţii si deputaţii Parlamentului (art.78), Prim-ministrul si membrii Guvernului (art.82, 98, 101), judecătorii tuturor instanţelor judecătoreşti (art.116), magistratii Consiliului Superior al Magistraturii (art.122), Procurorul General si procurorii ierarhic inferiori (art.125), membrii Curţii de Conturi (art.133), Preşedintele si judecătorii Curţii Constituţionale (art.136) etc. 

Drept persoane cu înalta funcţie de răspundere sint acele persoane, al căror mod de alegere sau numire este reglementat de legi organice, funcţionarii aleşi sau numiţi in acele organe, organizarea si funcţionarea cărora sint reglementate de legile prevăzute in alin.3 art.72 din Constituţie.

Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.5 din 03.03.2009[16]

15. Pentru recunoaşterea făptuitorului ca persoană cu înaltă funcţie de răspundere, instanţele judecătoreşti trebuie să ţină cont de prevederile art. 123 alin. (2) CP. Se consideră persoană cu înaltă funcţie de răspundere persoana cu funcţie de răspundere al cărei mod de alegere sau numire este reglementat de Constituţia Republicii Moldova: Preşedintele, vicepreşedinţii şi deputaţii Parlamentului, Preşedintele R.M., Prim-ministrul şi membrii Guvernului, judecătorii tuturor instanţelor judecătoreşti, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, Procurorul General şi procurorii ierarhic inferiori, membrii Curţii de Conturi, Preşedintele şi judecătorii Curţii Constituţionale, primarii, consilierii consiliilor locale etc.

Modul de alegere sau numire al acestora aste reglementat de legi organice, prevăzute de art. 72 alin. (3) din Constituţie.

Constituţia RM[17] Articolul 72. Categorii de legi

(3) Prin lege organică se reglementează:

a) sistemul electoral;

b) organizarea şi desfăşurarea referendumului;

c) organizarea şi funcţionarea Parlamentului;

d) organizarea şi funcţionarea Guvernului;

c) organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a contenciosului administrativ;

f) organizarea  administraţiei  locale,  a teritoriului,  precum  şi regimul general privind autonomia locală;

g) organizarea şi funcţionarea partidelor politice;

h) modul de stabilire a zonei economice exclusive;

i) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;

j) regimul general  privind  raporturile de muncă, sindicatele şi protecţia socială;

k) organizarea generală a învăţămîntului;

l) regimul general al cultelor religioase;

m) regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război;

n) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;

o) acordarea amnistiei şi graţierii;

p) celelalte  domenii  pentru  care,  în  Constituţie, se  prevede adoptarea de legi organice;

r) alte domenii pentru care Parlamentul consideră necesară adoptarea de legi organice.

(4) Legile ordinare intervin în orice domeniu al relaţiilor sociale, cu excepţia celor rezervate legilor constituţionale şi legilor organice.

Legea Serviciului public nr. Nr. 443 din 04.05.1995, abrogată 01.01.2009[18], defineşte  

- persoană cu funcţie de răspundere este funcţionarul public învestit cu atribuţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţilor publice sau a acţiunilor administrative de dispoziţie şi organizatorico-economice.

- funcţie de demnitate publică este funcţia publică care se ocupă prin mandat obţinut direct, prin alegeri organizate, sau indirect, prin numire, în condiţiile legii.

- Funcţiile de demnitate publică -  Procuror General, prim-adjunct al Procurorului General, adjunct al Procurorului General, procuror de toate nivelurile

Codul penal Nr. 985 din 18.04.2002 reia definiţia persoanei cu înaltă funcţie de răspundere:

Articolul 123. Persoana cu funcţie de răspundere

(1) Prin persoană cu funcţie de răspundere se înţelege persoana căreia, într-o

întreprindere, instituţie, organizaţie de stat sau a administraţiei publice locale ori într-o

subdiviziune a lor, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin stipularea legii, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligaţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice sau a acţiunilor administrative de dispoziţie ori organizatorico-economice.

(2) Prin persoană cu înaltă funcţie de răspundere se înţelege persoana cu funcţie de

răspundere al cărei mod de numire sau alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova şi de legile organice, precum şi persoanele cărora persoana cu înaltă funcţie de răspundere le-a delegat împuternicirile sale.

Funcţia de procuror, funcţia de prim-vice procuror al mun. Chişinău sunt reglementate de Constituţia Republicii Moldova  (art. 124, 125) şi Legea cu privire la procuratura (art.36, 23, 24). Funcţia de vice-director al CCCEC este reglementată de legea cu privire la CCCEC (art.8(3)).

Astfel, Codul Penal în redacţia actuală prevede[19]:

 Articolul 123. Persoana cu funcţie de răspundere, persoana publică  şi persoana cu funcţie de demnitate publică
    [Art.123 titlul în redacţia LP245 din 02.12.11, MO25-28, publicat 03.02.12 art.77]
    (1) Prin persoană cu funcţie de răspundere se înţelege persoana căreia, într-o întreprindere, instituţie, organizaţie de stat sau a administraţiei publice locale ori într-o subdiviziune a lor, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin stipularea legii, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligaţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice sau a acţiunilor administrative de dispoziţie ori organizatorico-economice.
    (2) Prin persoană publică se înţelege: funcţionarul public, inclusiv funcţionarul public cu statut special (colaboratorul serviciului diplomatic, al serviciului vamal, al organelor apărării, securităţii naţionale şi ordinii publice, altă persoană care deţine grade speciale sau militare); angajatul autorităţilor publice autonome sau de reglementare, al întreprinderilor de stat sau municipale, al altor persoane juridice de drept public; angajatul din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică; persoana autorizată sau învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activităţi de interes public.
    [Art.123 al.(2) în redacţia LP245 din 02.12.11, MO25-28/03.02.12 art.77]
    (3) Prin persoană cu funcţie de demnitate publică se înţelege: persoana al cărei mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova sau care este învestită în funcţie, prin numire sau prin alegere, de către Parlament, Preşedintele Republicii Moldova sau Guvern, în condiţiile legii; consilierul local; deputatul în Adunarea Populară a Găgăuziei; persoana căreia persoana cu funcţie de demnitate publică i-a delegat împuternicirile sale.

Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public Nr. 158 din din  04.07.2008:[20]

 funcţie de demnitate publică – funcţie publică ce se ocupă prin mandat obţinut direct în urma alegerilor organizate sau, indirect, prin numire în condiţiile legii;

“Înaltă funcţie de răspundere” = „funcţia de demnitate publică”

Legea 245 din 02.12.2011 substituie în Codul penal noţiunea cuvintele “înaltă funcţie de răspundere” se substituie „cu funcţie de demnitate publică”. Definiţia “înaltă funcţie de răspundere” şi „cu funcţie de demnitate publică” denotă aceiaşi esenţă în privinţa funcţiei de procuror şi de anchetator, acestea facînd parte din ambele categorii. 

Legea Nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică[21]

Articolul 2. Funcţia de demnitate publică

    (2) Funcţia de demnitate publică este o funcţie publică ce se ocupă prin mandat obţinut direct, în urma alegerilor, sau indirect, prin numire în condiţiile legii.

Anexă. Funcţiile de demnitate publică

…

Director, director adjunct al Centrului Naţional Anticorupţie

…

Procuror General, prim-adjunct al Procurorului General, adjunct al Procurorului General, procurori de toate nivelurile

Legea Nr. 1264 din  19.07.2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere[22]

Articolul 2. Noţiuni

În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:  persoană cu funcţie de demnitate publică – persoană care exercită funcţii de demnitate publică în temeiul Constituţiei, al Legii nr. 199  din  16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi al altor acte legislative;

Constituţia Republicii Moldova[23]

Articolul 124. Atribuţiile şi structura

(1) Procuratura  reprezintă  interesele generale ale  societăţii  şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, conduce  şi  exercită  urmărirea  penală,  reprezintă  învinuirea   în instanţele judecătoreşti în condiţiile legii.

(2) Sistemul  organelor Procuraturii cuprinde Procuratura  Generală, procuraturile teritoriale şi procuraturile specializate.

(3) Organizarea,  competenţa  şi modul de desfăşurare a  activităţii Procuraturii sînt stabilite prin lege.

Articolul 125. Mandatul procurorilor

(1) Procurorul  General este numit în funcţie de către Parlament, la propunerea Preşedintelui acestuia.

(2) Procurorii  ierarhic inferiori sînt numiţi de Procurorul General şi îi sînt subordonaţi.

(3) Mandatul procurorilor este de 5 ani.

(4) Funcţia de  procuror  este incompatibilă cu orice  altă  funcţie publică sau privată, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.

(5) În exercitarea mandatului procurorii se supun numai legii.

Legea cu privire la Procuratură, Lege Nr. 294, din  25.12.2008[24]

 Capitolul  V Numirea procurorului în funcţie

    Articolul 36. Condiţiile de numire în funcţia de procuror

    (3) În funcţia de procuror teritorial sau de procuror specializat, de procuror-şef al subdiviziunii organului Procuraturii pot fi numiţi procurorii care au o vechime de muncă în funcţia de procuror de cel puţin 5 ani, iar în funcţia de adjunct al acestora, de cel puţin 4 ani.

  Articolul 23. Procuratura Generală
    (1) Procuratura Generală este condusă de Procurorul General şi este ierarhic superioară tuturor organelor Procuraturii. Procuratura Generală organizează şi coordonează activitatea procuraturilor din subordine, gestionează bugetul Procuraturii.
    (2) Subdiviziunile Procuraturii Generale sînt conduse de procurori-şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. Serviciile economico-administrative sînt conduse de persoane cu statut de funcţionar public.

    Articolul 24. Procuraturile teritoriale
    (1) În categoria procuraturilor teritoriale intră procuraturile unităţii teritoriale autonome Găgăuzia (denumită în continuare UTA Găgăuzia), ale municipiului Chişinău, ale raioanelor, municipiilor, oraşelor şi sectoarelor.
    (2) Procuratura UTA Găgăuzia exercită atribuţiile Procuraturii în teritoriul respectiv şi este ierarhic superioară procuraturilor teritoriale din UTA Găgăuzia. 
    (3) Procuratura municipiului Chişinău exercită atribuţiile Procuraturii în teritoriul respectiv şi este ierarhic superioară procuraturilor de sector din municipiu.

Legea cu privire la procuratura Nr. 902, din  29.01.1992[25]

   Articolul 15. Procuraturile teritoriale şi specializate

    1. Procuraturile teritoriale şi specializate  sînt  conduse de procurori care au prim-adjuncţi, adjuncţi, ajutori superiori şi ajutori.

    2. Procuraturile de circumscripţie  şi procuratura municipiului Chişinău conduc activitatea procuraturilor din subordinea lor.

    3. În procuraturile de circumscripţie şi procuratura  municipiului Chişinău pot fi formate secţii şi servicii.

    4. Procuraturile specializate supraveghează executarea legislaţiei în  forţele  armate,  în organizaţiile de transport,  în  instituţiile penitenciare, respectarea  legislaţiei  în domeniul protecţiei  mediului înconjurător.

    Articolul 16. Numirea şi destituirea procurorilor ierarhic inferiori

    1. Procurorul General numeşte procurorii teritoriali şi procurorii procuraturilor specializate pe un termen de 5 ani.

    2. Procurorii   în perioada mandatului pot fi destituiţi din funcţie de către Procurorul General, în conformitate cu legislaţia muncii şi cu legea privind stimularea şi răspunderea disciplinară a procurorilor.

Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie în redacţia din 10.2012[26]

Articolul 8. Organizarea activităţii Centrului

(1) Centrul este condus de un director, numit de Guvern pe un termen de 4 ani.

(2) Directorul Centrului (denumit în continuare director) are dreptul să participe la şedinţele Guvernului.

(3) Directorul are adjuncţi, numiţi şi eliberaţi din funcţie de Guvern la propunerea sa.

Intenţia legislatorului de a include în noţiunea de persoană cu înaltă funcţie de răspundere a procurorilor şi conducătorilor organelor represive

DEZBATERI PARLAMENTARE. Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a SESIUNEA a II-a ORDINARĂ – IULIE 2011. Ședința din ziua de 28 iulie 2011[27],[28]

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulțumesc. Eu am făcut propunere în primă lectură și nu am auzit. Am propus: candidatura la funcția de președinte să nu fi deținut nici o funcție publică, de demnitate publică: ministru, Președinte, Prim-ministru și nu am auzit dacă comisia a acceptat sau a respins acest lucru.

Doi. Cred că ar fi bine președintele să fie ales doar pe un mandat de 5 ani, 10

ani deja-i mult și toți membrii, doar 5 ani. În al doilea mandat de acum, gata, se începe a încălzi scaunul, se încep alte lucruri.

Și trei. Aici care… poate fi numit în funcție care deține cetățenia, studii, nu

are antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvîrșite cu intenție. Cred că un președinte care are antecedente penale, indiferent, stinse, nestinse, deja nu mai poate fi președinte.

De aceea, propun să fie: nu are antecedente penale și punctum. Stinse,

nestinse deja, de acum nu mai contează. Noi avem nevoie de o persoană curată ca lacrima și fierbinte ca soarele.

… Dacă se acceptă ca președintele comisei să nu fi deținut funcții înalte în stat… căci altfel, dacă a deținut funcții deja gata, el nu mai poate fi om independent.

Domnul Valeriu Ghilețchi:

….aceasta nu înseamnă că membrii partidelor politice, membrii fracțiunilor parlamentare vor fi incluși în această comisie. … Noi vorbim de persoane integre, persoane care ar putea, … într-un mod echidistant, să analizeze aceste declarații și apoi să tragă concluziile de rigoare și să ia măsurile conform acestei legi,… patru membri din partea Parlamentului, numiți de Preşedintele Parlamentului, prin consultări cu fracțiunile parlamentare, decît să avem opoziție, majoritate. Sînt patru din partea Parlamentului. Aceasta este, cred, mai important și mai echidistant, mai corect ar suna această formulare…. evident, plus unul din partea societății civile, cum s-a propus sau cum a fost.

Domnul Alexandru Stoianoglo:

Та формула, которую предлагаете вы сегодня, практически монополизирует работу комиссии Парламентом …. Мы изначально говорили о том, что эта структура должна быть деполитизированной. Поэтому я предлагаю вернуться к той формуле для того, чтобы сохранить какой-то баланс сил в обществе, потому что и при проверке декларации… потому что будут проверяться декларации не только депутатов Парламента, чиновников, но и судейского корпуса, прокуроров и т.д. … предлагаю … чтобы сохранить какой-то баланс сил в обществе, потому что и при проверке декларации… потому что будут проверяться декларации не только депутатов Парламента, чиновников, но и судейского корпуса, прокуроров и т.д.