|
Crearea Grupului de lucru pentru reformarea şi resetarea sistemului anti-corupţie
În octombrie 2015, la propunerea preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu, a fost lansat Grupul de lucru pentru reformarea şi resetarea sistemului anti-corupţie, care urma să propună Parlamentului, până la finele lunii noiembrie 2015, proiecte legislative relevante. În mai puţin de două săptămâni, la iniţiativa unor deputaţi, inclusiv Andrian Candu, Parlamentul a adoptat Legea nr. 180 din 22.10.2015 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prin care Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a fost transferat din subordinea Guvernului în controlul Parlamentului. Iniţiativa legislativă nu a fost supusă consultărilor cu Grupul de lucru, nici altor consultări publice, fiind adoptată în lipsa avizelor comisiilor parlamentare permanente, Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului, Guvernului. În atare condiţii, misiunea Grupului de lucru, din start, a fost compromisă, pentru ca, în final, să rămână nerealizată. Convocarea Grupului de lucru a încetat după câteva şedinţe. Aceste experienţe au reconfirmat lipsa unei viziuni guvernamentale anti-corupţie, care ar fi clară, fundamentată, echilibrată şi responsabil asumată.
Adoptarea cadrului legal
Deşi întîrziat, a fost făcut un pas important în reformarea unor instituţii anti-corupţie. La 17.06.2016, au fost adoptate legi importante în acest sens, în special, Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate şi Legea privind declararea averii şi intereselor personale. Legile au intrat în vigoare, cu excepţia unor prevederi, la 01.08.2016. Totuşi, în pofida eforturilor depuse de experţi (naţionali şi internaţionali) şi autorităţi (în special, Comisia Naţională de Integritate), cadrul legal adoptat nu este lipsit de lacune, care vor împiedica implementarea eficientă a politicilor de declarare şi control a averii, interese personale, conflictelor de interese.
În iulie 2016, a fost modificată Legea privind testarea integrităţii profesionale. Adoptarea modificărilor şi completărilor a fost criticată de către unele organizaţii non-guvernamentale, unul din motivele de bază fiind crearea, prin noul mecanism de evaluare a integrităţii instituţionale, a premiselor pentru influenţarea nelimitată de către CNA a oricărei entităţi publice.
Este de menţionat şi promovarea proiectului Legii integrităţii, care necesită a fi perfecţionat, în special, în partea ce ţine de competenţele autorităţilor. Unele prevederi din proiect ar putea submina misiunea Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI) în calitate de unica autoritate abilitată cu funcţii de control al averii şi intereselor personale în serviciul public.
Este de remarcat şi proiectul de Lege privind Agenţia Recuperarea Bunurilor Infracţionale şi proiectul de Lege privind recuperarea bunurilor infracţionale prin care se propune înfiinţarea, în cadrul CNA, a Agenţiei pentru Recuperare a Bunurilor Infracţionale. Proiectele ridică întrebări ce ţin de nepotrivirea respectivelor funcţii misiunii anti-corupţie a CNA.
Reformarea instituţiilor anti-corupţie
Autoritatea Naţională de Integritate
Adoptarea, promulgarea şi publicarea întârziată a legilor relevante nu a lăsat timp suficient pentru implementarea acţiunilor de reorganizare instituţională. În fapt, de la 01.08.2016, s-a format un vid instituţional, fiind sistat controlul averii, intereselor personale, conflictelor de interese, incompatibilităţilor şi restricţiilor în serviciul public. Tempoul cu care se instituţionalizează ANI este descurajant. Dacă desemnarea membrilor Consiliului de Integritate a durat cinci luni, procedurile ulterioare necesare reorganizării, care sunt mult mai complexe, ar putea să dureze mult mai mult.
Mai multe autorităţi continuă să deţină atribuţii paralele atribuţiilor ANI. Ne referim la Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, Poliţie, CNA.
Centrul Naţional Anticorupţie
CNA a fost transferat din subordinea Guvernului în controlul Parlamentului. A fost stabilit efectivul-limită (350 unităţi) şi s-a aprobat structura autorităţii. A fost modificată competenţa organului de urmărire penală a CNA, dar şi s-a stabilit competenţa Procuraturii Anticorupţie (PA). În fapt, s-a făcut distincţia între cele două tipuri ale corupţiei, denumite generic „mare” şi „mică”, urmărirea corupţiei mari fiind delegată PA, iar a corupţiei mici – CNA.
Totuşi, problema competenţelor paralele ale organelor de urmărire penală ale CNA şi Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a rămas nesoluţionată. Organul de urmărire penală al MAI, în temeiul art. 266 din Codul de procedură penală al RM, poate efectua urmărirea penală pentru orice infracţiune, dacă aceasta a fost dată în competenţa lui prin ordonanţa procurorului.
Procuratura, Procuratura Anticorupţie
Reforma Procuraturii a fost cel mai anevoios aspect în procesul de implementare a Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei, scopul reformei fiind şi aducerea în sistem a unor persoane noi, profesioniste, independente şi cu o reputaţie ireproşabilă, scop care a rămas nerealizat.
Procesul de reorganizare a PA s-a desfăşurat în contextul procesului de reformare a Procuraturii, proces ghidat de Legea cu privire la Procuratură. Potrivit acestei legi, PA este specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie şi a actelor conexe actelor de corupţie. Potrivit prevederilor, în cadrul PA, urmează să activeze constant ofiţeri de urmărire penală, ofiţeri de investigaţii şi specialişti, selectaţi în mod individual de către procurorul-şef al PA, subordonaţi funcţional acestuia, detaşaţi de la alte instituţii pentru o perioadă de până la 5 ani, perioadă care poate fi reînnoită pe o perioadă cu acelaşi termen.
Competenţele şi statutul PA au fost detaliate, în special, prin Legea nr. 159 din 07.07.2016 cu privire la procuraturile specializate. În condiţiile acestei legi, în termen de 2 luni de la intrare în vigoare, Procurorul General urma să aprobe regulamentele de activitate ale procuraturilor specializate, iar procurorii-şefi ai procuraturilor specializate – statele de personal. La moment, nu poate fi constatată implementarea acestor acţiuni. Deşi legea citată prescria crearea, până la 31.12.2016, a paginilor web ale procuraturilor specializate, această acţiune nu a fost realizată, iar pagina web a Procuraturii Generale nu conţine informaţii relevante în acest sens.
Per ansamblu, s-ar putea de concluzionat ca resetarea sistemului anti-corupţie a demarat în lipsa unei viziuni strategice care ar asigura profesionalismul şi independenţa instituţiilor, precumr şi un aflux de persoane noi cu o reputaţie ireproşabilă. Resetarea unor instituţii anti-corupţie pare să fie tergiversată intenţionat, iar problema capturării instituţiilor statului nu este recunoscută de către autorităţi. Iniţiativa legislativă de aşa-zisa liberalizare a capitalului şi stimulare fiscală, în esenţă, ar putea să permită legalizarea banilor fraudaţi. Interzicînd ANI verificarea averii liberalizate, se va reduce la zero utilitatea acestei autorităţi şi se va discredita întregul efort de resetare a sistemului anti-corupţie.
Acest produs a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi democratic: contribuţia societăţii civile” susţinut financiar de Ambasada Olandei prin Programul Fondului de Responsabilitate. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorilor.
|
