Monitorizarea implementării reformei administrației publice și a distribuției resurselor

Comunicat de presă

Monitorizarea implementării reformei administrației publice și a distribuției resurselor

La 18 iulie 2018, Transparency International-Moldova și Institutul de Dezvoltare Urbană au lansat studiul „Monitorizarea implementării reformei administrației publice și a distribuției resurselor”  realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului democratic și de drept: contribuția societății civile” susținut financiar de Ambasada Olandei la București prin Programul Fondului de Responsabilitate.

Scopul studiului este monitorizarea realizării Planului de Acțiuni pe anii 2016-2018 pentru implementarea Strategiei privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020 (PA al Strategiei RAP), identificarea eventualelor progrese și dificultăți în procesul realizării reformei și formularea propunerilor de ameliorare a situației.

În studiu au fost monitorizate acțiunile de reformare a administrației publice planificate pentru perioada iunie 2017 – mai 2018, fiind evaluat nivelul de realizare a indicatorilor de rezultat.

Monitorizarea implementării PA al Strategiei RAP în perioada de referință relevă următoarele constatări generale:

Reforma administrației publice este o prioritate asumată de Guvern, ca și precondiție pentru reformarea altor sectoare. Reforma se realizează în baza Strategiei RAP elaborate cu suport și expertiză internațională. Deși Strategia de reformă a administrației publice este, în linii mari, un document bun, Planul de acțiuni al Strategiei RAP nu întotdeauna corespunde problemelor identificate de aceasta. O serie de indicatori de rezultat sunt confuzi, neclari și nu corespund obiectivelor generale și specifice. Planul de acțiuni a fost elaborat în grabă, fără o consultare suficientă a mediului asociativ și academic.

Strategia RAP prevede o monitorizare a implementării acesteia la nivel guvernamental și include proceduri, termeni, responsabili și forme de raportare semestrială și anuală. Cu toate acestea, pe parcursul a circa doi ani de la aprobarea Strategiei autoritățile nu au publicat careva rapoarte oficiale despre rezultatele realizării acesteia.

Implementarea acțiunilor planificate se realizează cu întârzieri și abateri de la Planul de acțiuni. Pentru perioada iunie 2017 – mai 2018 în PA al Strategiei RAP au fost planificate spre realizare 20 acțiuni cu 47 indicatori de rezultat. Din acești indicatori aproape jumătate rămân în curs de realizare, 1/3 – nu au fost realizați și doar puțin peste o 1/5 din ei au fost realizați în termen și cu depășirea termenului stabilit.

În cadrul monitorizării au fost multiple cazuri când autoritățile au evitat să răspundă la solicitările de informații oficiale, au oferit răspunsuri evazive sau au furnizat răspunsuri similare la mai mulți indicatori, ceea ce atestă o posibilă necunoaștere de către ele a situației privind implementarea acțiunilor, o conlucrare insuficientă a autorităților responsabile cu cele partenere sau o eventuală pierdere a memoriei instituționale ca rezultat al reorganizării autorității publice. În unele situații autoritățile partenere au remarcat că nu au fost deloc contactate sau implicate de instituția responsabilă în careva acțiuni comune.

Reorganizările ministeriale realizate în prima etapă de implementare a reformei nu au dus deocamdată la efectul scontat și nu au avut impactul așteptat asupra realizării celorlalte acțiuni planificate de strategie. Astfel, în procesul de reorganizare și comasare a ministerelor unele domenii cu competențe de contrabalanță (de ex., agricultura și mediul, medicina și asistența socială) au ajuns să fie gestionate de un singur minister, ceea ce generează contradicții de conlucrare. Nu a fost elaborat mecanismul de evaluare a necesităților și costurilor care ar argumenta constituirea și reorganizarea autorităților și instituțiilor publice. Metodologia de autoevaluare a autorităților și instituțiilor publice nu a fost elaborată. În contextul reorganizărilor au fost create o serie de entități noi, activitatea cărora este invizibilă pentru publicul larg (de ex., Centrul de Implementare a Reformelor, Corpul de Control al Prim-ministrului).

Acțiunile de îmbunătățire a sistemului de planificare strategică și elaborare a politicilor aliniat la procesul bugetar și conectat la principiile SIGMA de administrare publică stagnează. Documentele metodologice privind procesul decizional, elaborarea, aprobarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice nu au fost elaborate, chiar dacă documentele strategice ale noilor structuri ministeriale fie s-au elaborat, fie sunt în proces de elaborare, dar se realizează după abordări metodologice vechi. Cancelaria de Stat a demarat procedura de perfecționare a sistemului de planificare, monitorizare și evidență a politicilor, dar procesul încă nu a finalizat.

Calitatea unor acte normative elaborate în vederea implementării Strategiei RAP lasă de dorit, în special a celor ce țin de delimitarea proprietății publice, întreprinderile de stat și municipale.

Deși în contextul reformei este extrem de importantă asigurarea accesului la informație și respectarea rigorilor de transparența decizională, situația existentă atestă devieri de la aceste cerințe. Rezultatele monitorizării relevă că o parte din proiectele de acte normative, documente de politici, metodologii nu au fost supuse consultărilor și dezbaterilor publice. Paginile web ale autorităților publice centrale n-au fost în suficientă măsură actualizate, pe ele deseori nu se publică o serie de informații obligatorii, precum: bugetele planificate și executate; rezultatele achizițiilor publice; activitățile anticorupție; rezultatele controalelor desfășurate în autorități. Rubricile ce țin de ocuparea funcțiilor vacante conțin acte normative abrogate.

Focusarea atenției autorităților publice doar pe reformarea structurilor administrației centrale a cauzat restanțe la capitolul realizării acțiunilor de descentralizare și consolidare a autonomiei locale. Una din cele mai sensibile și mult așteptate acțiuni – reforma administrativ-teritorială, rămâne un subiect care generează speculații și schimb controversat de păreri. Deși a fost planificată spre realizare încă la finele 2017, până în prezent nu este clar ce se planifică și cum se va realiza reforma administrativ-teritorială. Grupul de lucru format pe subiectul reformei activează netransparent. Consultările publice cu principalii actori se realizează fără un concept clar și fără a avea previziuni și abordări concludente. Studiul și Foia de parcurs privind reforma administrativ-teritorială nu sunt cunoscute publicului. Toate acestea amplifică lipsa de consens privitor la realizarea reformei administrativ-teritoriale.

Acțiunile de dezvoltare a cadrului normativ și metodologic pentru delimitarea competențelor,  modernizarea serviciilor publice, sporirea eficienței prestării acestora, creșterea accesibilității și implementării standardelor de calitate și de cost, elaborare a metodologiilor de calculare a tarifelor sunt încă în curs de realizare, fiind într-un proces extins de examinare în cadrul diverselor structuri APC.

Procesul de consolidare a capacităților instituționale și profesionale la nivelul APC și APL care ar putea asigura implementarea eficientă a reformei și prestarea de servicii publice se realizează cu sincope. Deși a fost planificată elaborarea mai multor programe de instruire pentru funcționarii publici din APC și APL, precum și desfășurarea cursurilor de instruire, acestea au fost realizate parțial. Există o comunicare insuficientă între Cancelaria de stat și Academia de Administrare Publică în realizarea acțiunilor de consolidare a capacităților profesionale.

În ultimii doi ani fenomenul migrației politice în administrația publică din Republica Moldova a atins proporții fără precedent. Extinderea fenomenului s-ar explica atât prin corupția sau “cumpărarea de sprijin politic”, cât și prin amplificarea practicilor de amenințare și intimidare a aleșilor locali. Sute de primari și membri ai consiliilor locale au părăsit partidele lor, reclamând că ar fi fost hărțuiți prin justiție sau prin lipsirea de resurse. Acest fenomen distruge mecanismul „check and balance” și erodează posibilitățile populației de  a pedepsi  aleșii locali care nu i-au îndreptățit așteptările.

În pofida unor ameliorări generate de implementarea unui nou sistem de relații interbugetare, repartizarea resurselor financiare din bugetul de stat și fondurile guvernamentale existente este utilizată în continuare ca un mijloc de agreare a ”loialității politice” și stimulare a „migrației politice” a aleșilor locali. Și mai alarmante sunt semnalele din mass-media că la baza distribuirii fondurilor sunt puse și rezultatele colectării semnăturilor în lista donațiilor în favoarea partidului de guvernare (PDM). Astfel, prin falsificarea listelor donatorilor partidului politic, se pun la mezat mijloacele unor proiecte importante pentru localități.În cadrul studiului, pe lângă recomandările tehnice expuse pentru fiecare din acțiunile monitorizate, au fost formulate următoarele recomandări generale:

• Actualizarea conținutului PA al Strategiei RAP, revederea acțiunilor și indicatorilor de rezultat planificați pentru a-i ajusta la problemele identificate în Strategie;
• Sincronizarea acțiunilor planificate în Strategia RAP și Strategia națională de descentralizare, în special pe astfel de componente precum descentralizarea patrimoniului, competențelor, serviciilor;
• Organizarea unor consultări largi a ajustărilor la PA al Strategiei RAP cu reprezentanții APC și APL, ai mediului asociativ și academic pentru a corela problemele identificate în Strategie cu acțiunile planificate, indicatorii de progres și obiectivele specifice;
• Asigurarea unui proces autentic de consultări publice și dezbateri a proiectelor de acte normative (legi, hotărâri de guvern) care pun în aplicare implementarea acțiunilor de reformă;
• Asigurarea transparenței procesului de implementare a Strategiei RAP, în special publicarea rapoartelor semestriale și anuale privind implementarea acesteia;
• Transparentizarea activității autorităților publice, în special a entităților nou create în cadrul reformei (CIR, Corpul de Control al Prim-ministrului, etc.), actualizarea paginilor web ale autorităților publice;
• Finalizarea documentelor conceptuale (studiilor, modelelor de reformare etc.) și demararea cât mai rapid posibilă a consultărilor largi pe subiectul reorganizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova;

• Fortificarea și extinderea în PA al Strategiei RAP a componentei de formare și consolidare a capacităților APL, în speță pe aspecte legate de gestionarea patrimoniului public, dezvoltarea durabilă, elaborarea proiectelor cu finanțare externă, elaborarea strategiilor de dezvoltare durabilă, etc;
   

Eliminarea instrumentului de alocare a resurselor din bugetul de stat și fondurile guvernamentale pe criterii politice. Luarea de către organele abilitate a atitudinii față de cazurile de distribuire frauduloasă a fondurilor semnalate de mass-media.[1]

Transparency International-Moldova
Institutul de Dezvoltare Urbană
 

DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenţia de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea şi esenţa conţinutului comunicatului, prezentat spre publicare şi/sau distribuire