„Inițiativa celor Trei Mări” (3SI) comportă potențialul unui principal instrument de politică externă a Kievului, consideră Constantin Eggert, expert citat de Deutsche Welle” în contextul recentei reuniuni de la Vilnius, la care pentru întâia dată a participat și Republica Moldova, în calitate de partener asociat al acestui aranjament internațional, transmite IPN cu referință radioteleviziunea letonă.
În luarea sa de cuvânt în capitala baltică, premierul Dorin Recean a relevat că Republica Moldova este dispusă să contribuie la reconstrucția Ucrainei. Și este importantă consolidarea eforturilor, resurselor și a expertizei statelor pentru depășirea provocărilor în acest sens. „Investind în colaborare și valorificând interesele noastre comune în domeniul infrastructurii, al energiei și al digitalizării, putem construi o regiune dezvoltată și puternică, în care toate națiunile vor prospera”, a declarat premierul Dorin Recean la reuniunea asociației constituite pentru a dezvolta transportul, infrastructura și infrastructura energetică a țărilor participante.
Pe lângă aceasta, Constantin Eggert consideră că realitățile invaziei ruse în Ucraina îi atribuie „Inițiativei celor Trei Mări” și valențele unui club economic pentru sprijinirea flancului estic al NATO. Esența majorității proiectelor Inițiativei este distanțarea maximă și independența față de Rusia. De la începutul invaziei rusești pe scară largă în Ucraina, multe dintre ele au căpătat semnificație militară. De exemplu, proiectul căii ferate de mare viteză Rail Baltica, mult întârziat, Tallinn-Varșovia, conceput pentru a pune definitiv capăt moștenirii feroviare sovietice din Țările Baltice, literalmente „a prins viață” după ce a devenit una dintre prioritățile Inițiativei celor Trei Mări. În viitor, se preconizează că pe această rută vor fi alimentate bazele aliaților NATO din regiunea baltică.
Expertul prognozează că la sud, Ucraina aflată în război, și Moldova, sub amenințarea permanentă a intervenției ruse, poate suscita în viitorul apropiat atenția participanților la Marea Neagră. Aceasta se suprapune pe interesul NATO față de regiune. Dar și a Kievului, care ar putea folosi situația pentru a-și realiza propriile interese.
În esență, suveranitatea Moldovei de astăzi poate fi garantată doar de două țări vecine - Ucraina și România, afirmă Constantin Eggert. Însă reticența conducerii române pentru un conflict cu Moscova este de înțeles: la București se tem că ciocnirea ar putea genera o confruntare între Rusia și NATO. Pentru Ucraina, însă, apariția unui cap de pod rusesc în Găgăuzia, de exemplu, ar pune sub lovitură directă Odesa.
În acest sens, expertul accentuează că este în interesul național al Ucrainei să acorde o maximă susținere politică Moldovei, inclusiv prin structurile Inițiativei Trei Mări. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, înțelege acest lucru. Ea nu a fost la Vilnius, dar a cerut Occidentului să furnizeze Ucrainei un „număr mare” de sisteme de apărare aeriană, conchide sursa.
