Republica Moldova ar trebui să investească mai mult în ştiinţă, deoarece aceasta este unica locomotivă eficientă care permite societăţii să progreseze. Cetăţenii trăiesc mai bine în societăţile în care se investeşte mai mult în ştiinţă – se menţionează în studiul „Vectorul european de dezvoltare a Republicii Moldova. Conştientizare şi alegere”, citat de IPN.
Autorul studiului, doctorul în ştiinţe, Ion Holban, susţine că Republica Moldova poate să-şi asigure o dezvoltare durabilă numai în cazul în care toate activităţile din societate vor avea baza ştiinţifică solidă şi dacă ţara se va asocia ţărilor UE. Concepţiile moderne despre lume au fost formate, în cea mai mare măsură, de către oamenii de ştiinţă care au activat sau activează în UE, tot de aici a pornit şi progresul tehnic. SUA şi UE investesc cel mai mult în ştiinţă şi au cel mai mare număr de cercetători ştiinţifici. Acestor ţări le revine 45% din PIB-ul mondial, tot ele au cel mai mare PIB pe cap de locuitor, fapt ce le fac atractive.
Autorul mai spune că încadrarea ştiinţei şi educaţiei din Republica Moldova în aria ştiinţei şi educaţiei a Uniunii Europene este o necesitate stringentă, dat fiind eficienţa şi vecinătatea geografică a UE. „Ca dezvoltarea să fie cu adevărat durabilă, societatea trebuie să aleagă calea evoluţiei, nu a revoluţiei, să se dezvolte într-un cadru etic, să promoveze o ierarhic a valorilor, stabilită în baza unor acte normative, criterii şi standarde clare, raţionale şi eficiente”, se spune în studiu.
Potrivit lui Ion Holban, dezvoltarea durabilă a unei ţări poate avea loc numai în cazul în care toate activităţile din societate sunt puse pe baze ştiinţifice solide, când orice corelare a traiectoriei societăţii, reformele, reies dintr-un demers ştiinţific, la care sunt antrenate pe larg toate domeniile ştiinţei. „Specific etapei actuale de dezvoltare a lumii este implicarea ştiinţei în toate sferele de activitate, pătrunderea masivă a rezultatelor acesteia în industrie, agricultură, practic în toate sferele de activitate”, notează doctorul în ştiinţe.
Autorul menţionează că sistemul necesită reformare. „Avem cei mai puţini doctoranzi, dar cele mai multe instituţii care oferă grade ştiinţifice, în comparaţie cu alte ţări. La fel, există o mare discrepanţă între numărul de grade ştiinţifice oferite şi numărul de persoane care activează în cercetare”, a subliniat Ion Holban.
Anatolie Sidorenco, membru corespondent la Academia de Ştiinţe a Moldovei, prezent la lansarea studiului, a spus că finanţarea domeniului ştiinţei în Moldova este la un nivel foarte jos – 0,34% din bugetul de stat. Acesta a mai spus că, potrivit recomandărilor internaţionale, finanţarea pentru acest domeniu ar trebui să fie nu mai mică de 1% şi acest procent este suficient doar pentru păstrarea ştiinţei, nu şi pentru dezvoltarea acesteia.
