Moldova trebuie să definească termenul de neutralitate pentru a exclude anumite riscuri în reglementarea transnistreană, crede un expert britanic

R. Moldova trebuie să definească pe cât posibil termenul de neutralitate pentru a exclude anumite riscuri în reglementarea conflictului transnistrean, este de părere James Sherr, directorul programelor Rusia/Eurasia la Chatham House de la Institutul Regal de Relaţii Internaţionale din Londra. Expertul britanic a susţinut luni, 30 iunie, o prezentare la Chişinău cu tema „Neutralitatea R. Moldova: oportunităţi şi riscuri”, organizată de către Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova, în cadrul proiectului „Dialoguri transnistrene”, transmite Info-Prim Neo. Expertul a menţionat că termenul de neutralitate, înscris în Constituţia R. Moldova, s-a înrădăcinat adânc în vocabularul oficialilor de la Chişinău. După părerea acestora, reglementarea transnistreană în baza principiului de neutralitate va fi fundamentată pe un acord garantat de toate părţile implicate în procesul de negocieri. Chişinăul oficial nu vede divergenţe între statutul de neutralitate şi vectorul său de integrare în Uniunea Europeană. Pe de altă parte, oficiali din stânga Nistrului şi de la Kremlin văd principiul de neutralitate total incompatibil nu numai cu aderarea la Organizaţia Atlanticului de Nord (NATO), dar şi cu integrarea în UE, motivează expertul britanic. De asemenea, James Sherr atenţionează că, în cazul în care reglementarea se va baza pe acordarea Transnistriei unei largi autonomii cu dreptul de veto în Parlamentul RM, Moldova va trebui să decidă ce este mai important pentru ea: suveranitatea sau soluţionarea conflictului. Potrivit analistului, Federaţia Rusă duce în ultimul timp o politică mai flexibilă în ceea ce priveşte conflictul transnistrean. Rusia se simte încrezătoare în puterile sale şi vede posibilitatea soluţionării conflictului în interesele sale – „în schimbul reglementării, ea va cere suveranitatea R. Moldova”, spune expertul. Rusia vrea să demonstreze că existe şi alte posibilităţi de soluţionare a unui conflict, diferite de cea aplicată în Kosovo, să demonstreze Ucrainei că drumul NATO nu este cea mai bună soluţie şi, în acelaşi timp, să arate lumii întregi că, deşi are probleme în relaţia cu Georgia, nu este „un huligan” care se comportă urât cu vecinii săi, explică James Sherr. Pe de altă parte, în opinia expertului, pentru UE la moment dosarul transnistrean nu este o prioritate, comunitatea fiind preocupată, în special, de discuţii privind viitorul UE. Prezent la dezbatere, Dmitrii Danilov, directorul programelor de securitate europeană la Institutul Europa al Academiei de Ştiinţe din Rusia, a relevat că în perspectiva de reunificare a R. Moldova, neutralitate este inevitabilă. În reintegrarea ţării trebuie să se ţină cont de interesele Rusiei, şi anume rezistenţa la extinderea NATO şi demilitarizarea statului unic, crede expertul rus. Or, demilitarizarea fără neutralitate este imposibilă, spune el. Totodată, Dmitrii Danilov este de părere că Moldova trebuie să aleagă între integrarea în UE şi procesul de reintegrare din interiorul spaţiului CSI. Preşedintele Vladimir Voronin a ales UE, ceea ce înseamnă că toată politica internă va fi adoptată la aquis-ul comunitar. Acest factor va dificulta relaţiile moldo-ruse, inclusiv în reglementarea conflictului transnistrean, susţine analistul. Scopul de integrare europeană ţintit de Moldova este total incompatibil cu interesele Rusiei în regiune şi politica de reintegrare post-sovietică. Dmitrii Danilov este de părere că integrarea în UE contravine şi intereselor R. Moldova. Expertul se îndoieşte că Moldova este gata să facă sacrificii mari, asemenea primilor membri ai UE, de dragul integrării europene. Ambii experţi sunt de părere că rolul Rusiei în contextul geopolitic s-a întărit considerabil, iar relaţiile tensionate dintre aceasta şi UE au atins punctul culminant. Dacă înainte occidentul putea ignora ceea ce se spunea şi scria în Rusia, acum ea este văzută ca o forţă care are un cuvânt greu de spus, afirmă James Sherr. A devenit absolut clar că UE şi Rusia nu au o viziune comună asupra relaţiilor lor viitoare, ambele părţii fiind în căutare unei strategii comune. Odată cu schimbarea preşedintelui Rusiei, guvernarea de la Kremlin a înţeles că trebuie să se întoarcă la restabilirea relaţiilor cu UE, susţine Dmitrii Danilov.