În ce punct al dezvoltării sale istorice sub aspect economic, social şi politic se află Republica Moldova la cea de-a 24-a aniversare a Independenţei? Procesul de dezvoltare este unul firesc, cu întârziere, în ritmuri anticipate? Care sunt lecţiile învăţate şi lecţiile de învăţat? Şi care este perspectiva apropiată şi îndepărtată a societăţii moldoveneşti şi în special sub aspectul integrării europene? La aceste întrebări a încercat să răspundă Agenţia de presă IPN în cadrul unui ciclu de materiale cu genericul: „Moldova la 24 de ani: Cine suntem? Încotro mergem?”, solicitând opiniile mai multor experţi din diferite domenii.
---
Lina Grâu, expertă în politică externă, e de părere că în cei 24 de ani care s-au scurs de la proclamarea independenţei Republicii Moldova lucrurile puteau să evolueze mult mai mult. Or, acum Republica Moldova nu a ajuns nici pe departe la o anumită maturitate în dezvoltarea sa, continuă să rămână într-o zonă de incertitudine şi instabilitate economică, politică şi socială. Lucrul acesta e vede când o comparăm cu Ţările Baltice, care şi-au proclamat independenţa în aceeaşi perioadă. Acestea au fost decise de la bun început să-şi construiască o linie de independenţă naţională ferm orientată spre UE şi spre NATO, pe când Republica Moldova a fost scindată la nivelul clasei politice şi a societăţii pe dualitatea Est-Vest încercând să împace şi Rusia, şi UE. Din cauza acestei incertitudini, lucrurile nu au evoluat foarte repede şi bine.
„În Ţările Baltice de la bun început s-a schimbat clasa politică, s-a aplicat Legea Lustraţiei şi vechii nomenclaturişti nu au avut voie să preia noul stat. În Republica Moldova aceeaşi nomenclatură se regăseşte la guvernare într-o formă sau alta, prin moştenitori şi membri ai clanului sau ai familiei”, a specificat Lina Grâu.
O evoluţie firească pentru Republica Moldova ar fi fost ca în acest moment să aibă legături mai ferme şi mai strânse cu UE şi o clasă politică mai axată pe interesele ţării, mult mai puţin afectată de fenomenul corupţiei şi de interesele proprii private şi de grup. Lina Grâu este convinsă că cetăţenii Republicii Moldova sunt profund europeni, deoarece vedem cum tinerii pleacă la studii în UE şi nu se prea trag la Moscova sau la Kaluga. La muncă la fel mulţi cetăţeni merg în UE, dar datorită factorului lingvistic mulţi pleacă şi în Rusia, însă nivelul de prosperitate este diferit, mai ridicat la cei care muncesc în UE. Experta e de părere că la nivel de societate Republica Moldova este profund europeană şi nu înţelege de ce aceste lucruri nu merg până la vârful clasei politice, e o discontinuitate între societate şi clasa politică, iar acest lucru întârzie foarte mult dezvoltarea Moldovei ca stat.
„Cred că ceea ce s-a întâmplat în politic în acest an a îndepărtat obiectivul de integrare UE pentru 10-15 ani. Bălăceala aceasta între furturi, interese de grup, a adus o decepţie mare în societate, dar şi din partea partenerilor europeni, care erau gata să sprijine Republica Moldova. Acum nu mai avem acest sprijin, Moldova nu mai este pe agenda marilor puteri europene. Pentru a recâştiga această încredere avem nevoie de politicieni credibili, dar pe care nu-i avem şi nu-i avem nici în perspectivă. E o perspectivă pierdută cât ei au numărat banii”, a opinat Lina Grâu.
Cât ţine de perspectiva pe termen lung a ţării, experta apreciază că vom rămâne în zona gri a Europei deoarece am ales interesele personale înaintea intereselor ţării. Pe termen scurt crede că ne aşteaptă o perioadă grea deoarece asistăm la o criză economică de proporţii cauzată de furtul făcut „cadou” de politicieni. Avem de confruntat deprecierea leului, tarife majorate, seceta care va afecta în special familiile de la sate. În ceea ce ţine de politică, Lina Grâu nu crede că vot fi alegeri anticipate deoarece partidele de la putere se vor ţine foarte strâns de ceea ce au acum. Vom rămâne cu aceeaşi clasă politică, neavând măcar germeni pentru una nouă. Pe termen mediu, experta speră să apară o forţă politică nouă, de încredere, cu gradul de altruism necesar pentru a face ceva pentru oameni. „Dar deocamdată nu văd asemenea lideri. Oameni de calitate avem, dar nu văd „sinucigaşi, care ar accepta să-şi asume o asemenea sarcină”, a subliniat Lina Grâu.
Potrivit expertei, „faptul că n-am profitat de mâna întinsă a partenerilor ne-a făcut să ne ducem la vale ca un bolovan care se cotileşte de pe vârful muntelui şi acum este în cădere”. Corupţia clasei politice de la Chişinău şi incapacitatea de a munci pentru un scop a partidelor pro-europene au compromis şansa europeană pentru încă mulţi ani înainte. Estimarea optimistă fiind de 10 ani, iar pesimistă de mai mult. Lina Grâu speră că până atunci va creşte o nouă generaţie de tineri care, poate, vor schimba ceva.
Mariana Galben, IPN