Republica Moldova nu a avut până acum un tratat de frontieră cu România deoarece contextul constituirii ca stat a fost unul anevoios şi neunivoc. De această părere este analistul politic Viorel Cibotaru, care a comentat pentru IPN ratificarea de către Parlamentul de la Chişinău, la 28 iunie curent, a Tratatului de frontieră cu România.
Viorel Cibotaru spune că, în pofida faptului că statele au recunoscut independenţa ţării încă 22 de ani în urmă, au existat şi mai există tratări diferite ale unor acorduri istorice semnate de Moldova, atât la Bucureşti, cât şi la Moscova şi Kiev, iar Chişinăul, volens nolens, este nevoit să se adapteze. „Eu aş privi orice guvernare moldovenească precum ostaticii acestei situaţii, nu suntem fi capabili să depăşim frustrările apărute după cel de-al doilea război mondial”, a declarat analistul.
Cât ţine de tratatul ratificat, Viorel Cibotaru îl consideră unul tehnic, standard, care nu iese într-un context deosebit, dar apare într-un spaţiu tridimensional. Prima dimensiune este contextul istorico-afectiv, documentul fiind privit din perspectiva relaţiilor dintre Basarabia şi România. A doua dimensiune vizează perspectiva relaţiilor intra-politicieni: Mihai Ghimpu versus Filat şi comuniştii, iar a treia e contextul geopolitic.
„În aceste dimensiuni se află orice declaraţie şi orice act politic. Dezbaterile în jurul tratatului nu au clarificat societatea. Este o situaţie depăşită de moment. România are mingea pe partea sa, urmează ca ea să ratifice acest tratat. Acesta a arătat încă odată cum sunt împărţite opiniile în societate vizavi de identitatea naţională”, a încheiat analistul.
Tratatul de frontieră cu România a fost ratificat vineri, 28 iunie, la Chişinău. Acesta prevede că cele două părţi semnatare vor crea o comisie mixtă pentru verificarea frontierei de stat şi întreţinerea semnelor de frontieră. Începând cu anul viitor intrării în vigoare a tratatului, se va efectua verificarea în comun a frontierei de stat, care se va finaliza cu întocmirea unor noi documente de demarcare.
