logo

Moldova riscă să se transforme într-un Belarus, dar într-o versiune mai proastă, analist


https://www.ipn.md/index.php/ro/moldova-risca-sa-se-transforme-intr-un-belarus-dar-intr-7978_1044126.html

Expertul de la IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță, consideră că viitoarele alegeri sunt vitale pentru viitorul Republicii Moldova. În opinia sa, Republica Moldova, din păcate, în ultimul an cumva a alunecat într-o direcție nu cea mai fericită. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, analistul politic a declarat că, dacă aceste alegeri nu vor fi libere, neinfluențate și corecte, atunci scade șansa Republicii Moldova de a fi primită în lumea bună a Europei, mai degrabă Republica Moldova se va transforma într-un fel de Belarus, dar într-o versiune mai proastă, transmite IPN.

„Deja mulți întreabă: mai există în Republica Moldova democrație sau nu, nu există? Unde-i acel hotar dintre o democrație și un regim autoritar? Dacă nu vorbim încă de regim autoritar în sensul adevărat, atunci anumite elemente ale lui deja sunt. De modul cum vor decurge aceste alegeri, dacă ele într-adevăr vor fi libere, nu vor fi influențate, nu vor fi fraudate și toate partidele, inclusiv cele din opoziție, extraparlamentare vor avea condiții și șanse egale, atunci putem să vorbim despre o anumită recâștigare de credibilitate de către statul Republica Moldova”, a declarat expertul.

Referindu-se la decizia cu privire la acordarea plăcuțelor neutre pentru proprietarii de automobile din regiunea transnistreană, Ion Tăbârță a declarat că aceasta este una controversată. Potrivit lui, așa și nu este, deocamdată, clar ce câștigă Republica Moldova. Expertul afirmă că argumentele invocate de Chișinău sunt că ei se gândesc la cetățeanul simplu și, de fapt, în așa mod cumva se ia sub un anumit control unitățile de vehicule din regiunea transnistreană.

„Pe de altă parte, OSCE plusează, pentru că OSCE-ul are nevoie de istorie de succes care a cam lipsit în intermedierea de către această organizație a anumitor conflicte regionale, și totodată este pentru regiunea transnistreană o ieșire pe exterior. Or, Tiraspolul în anii ’90 încă dorea să rupă de la Chișinău, să obțină de la Chișinău aceste elemente de suveranitate. De fapt, aceasta a fost esența „memorandumului Primakov” din ’97 sau a așa-numitului „stat comun”. Prin această recunoaștere a plăcuțelor neutre, Chișinăul pierde o pârghie de negocieri cu Tiraspolul”, a notat Ion Tăbârță.

Analistul a menționat că este nevoie de o resetare a puterii politice în Republica Moldova, care să readucă instituțiile statului într-o albie a funcționalității lor normale sau a funcționalității instituționale. „Atunci vom putea vorbi despre anumite negocieri reale, despre o agendă transparentă, despre susținerea din partea partenerilor occidentali, pentru că și pe moment Republica Moldova ar avea anumite pârghii de a influența cumva Tiraspolul, pârghia DCFTA-ului. DCFTA-ul este o gură de oxigen foarte importantă pentru economia regiunii transnistrene, însă deocamdată nu știm ce câștigă și nu știm aplicabilitatea lui, a acestui DCFTA, noi n-avem un instrument de măsurare”, a mai spus expertul.