La 25 de ani de Independenţă, Agenţia de presă IPN „s-a autosesizat” să adune un portret a ceea ce constituie astăzi Republica Moldova. Pentru aceasta a provocat mai multă lume, inclusiv oameni de stat, politicieni, businessmeni, activişti civici, artişti, dar şi persoane fără funcţii şi titluri, dar care au ce spune. Tabloul generic se numeşte: „Gânduri despre şi pentru Moldova”.
---
Directoarea Centrului de Cercetări Demografice, Olga Gagauz: „O să ajungem şi la situaţia în care o să trebuiască să închidem şi unele universităţi deoarece contingentul de studenţi o să fie în scădere şi contingentul elevilor, la fel”.
Migraţia a luat o amploare foarte mare în Republica Moldova. Ţara a pierdut un potenţial demografic enorm, în special populaţia în vârstă aptă de muncă, populaţia tânără şi acest trend se menţine. Chiar se observă o tendinţă de consolidare a migraţiei tinerilor bine educaţi. În acest context, avem pierderi foarte mari în aspect calitativ al populaţiei şi aceste schimbări pot avea un impact foarte negativ asupra dezvoltării socio-economice a Republicii Moldova în următoarele decenii. Directoarea Centrului de Cercetări Demografice, Olga Gagauz, a menţionat că din cauza acestui exod de creier şi reducerii numărului populaţiei, în primul rând Republica Moldova poate să fie mai puţin atrăgătoare pentru investiţii pentru că numărul populaţiei în vârsta aptă de muncă este mic, piaţa de desfacere este mică.
„Ne confruntăm cu procesul de îmbătrânire a populaţiei, o să avem mai mulţi oameni pentru care venitul principal o să fie pensia. Acest lucru poate să provoace scăderea cererii pentru diferite servicii şi mărfuri, respectiv, acest lucru o să aibă un impact negativ asupra procesului de producere”, susţine Olga Gagauz.
Depopularea regiunii rurale şi concentrarea populaţiei în câteva localităţi, în special în capitală, duce la faptul că localităţile periferice o să piardă populaţia şi o să apară diferite probleme ce ţin de accesibilitatea serviciilor medicale, de asigurare a necesităţii persoanelor vârstnice. Dacă până în prezent, mai mult dinamica proceselor demografice a suferit din cauza situaţiei social-economice nefavorabile, în viitoarele decenii impactul factorului demografic asupra economiei, asupra societăţii la general, o să fie mai mare pentru că toată societatea va fi într-un fel dependentă de aceste schimbări care au avut loc în contextul demografic al Republicii Moldova.
Pentru a depăşi această situaţie se impun reforme. Societatea trebuie să se adapteze la această nouă structură a populaţiei, cu un număr mare de persoane vârstnice şi un număr redus de copii şi tineri. „Dacă până acum toate instituţiile funcţionau şi au fost orientate mai mult spre populaţia tânără şi spre populaţia aptă de muncă, acum trebuie să fie o reorientare. De fapt, dinamica populaţiei trebuie să fie integrată în toate politicele şi strategiile din toate sectoarele”, consideră Olga Gagauz.
Potrivit ei, informaţia cu privire la numărul populaţiei, repartizarea pe vârste, pe sexe trebuie să fie luată în calcul în planificarea şi managementul în fiecare sector. Trebuie să ştim de câte paturi avem nevoie pentru sistemul de ocrotire a sănătăţii. În această tendinţă de reducere continuă a numărului de naşteri, de câte maternităţi avem nevoie. „Până acum am avut şi 40, şi 38 de mii de naşteri pe an, dar având în vedere că pleacă mai mulţi tineri şi pierdem acei părinţi potenţiali, în vârsta reproductivă vor intra generaţiile feminine puţin numeroase care s-au născut la sfârşitul anilor 1990-începutul anilor 2000. Numărul de naşteri o să fie în scădere continuă, putem să ajungem şi la 20 de mii de naşteri pe an către anul 2035”, susţine directoarea Centrului.
Într-o societate îmbătrânită, rolul persoanelor vârstnice va fi în creştere. Aceştia vor avea şi o influenţă mai mare asupra politicului deoarece sunt mai mulţi cu drept de vot, respectiv, pot să influenţeze asupra rezultatelor campaniilor electorale. Totodată, tinerii pot să devină un grup social vulnerabil, cu rol mai mic în societate.
Întrebată cum şi-ar dori să fie Republica Moldova, Olga Gagauz s-a referit la standarde de viaţă mai bune, la un mediul mai prietenos şi mai curat. „Probabil, avem foarte puţin timp pentru recuperarea acelor nereuşite care au fost în perioada precedentă. Deocamdată nu văd o perspectivă că ceva se va schimba. Situaţia politică este foarte complicată şi nu văd acele forţe politice care ar putea să schimbe lucrurile în Republica Moldova, având în vedere cetăţeanul simplu, respectarea drepturilor, accesibilitatea la toate serviciile necesare, este o situaţie foarte complicată”.
Din punct de vedere demografic, la începutul anilor de Independenţă aspiraţiile populaţiei au fost foarte mari. Chiar s-a înregistrat un număr mai mare de căsătorii, numărul de naşteri tot a fost relativ mare, dar crizele prin care a trecut ţara au generat un trend negativ. „La începutul anilor 1990 am avut şi un potenţial de muncă foarte mare şi, dacă ar fi fost aplicate unele reforme sau ar fi fost aplicate mai bine, atunci rezultatul ar fi fost altul”, este de părere Olga Gagauz. Are totuşi speranţa că situaţia se va îmbunătăţi. Îşi doreşte mult să se găsească oamenii vor influenţa o dinamică pozitivă în dezvoltarea Republicii Moldova.
---
Olga Gagauz este directoarea Centrului de Cercetări Demografice, doctor habilitat în sociologie şi conferenţiar cercetător.
Anastasia Rusu, IPN
Materialele din Ciclul: „Gânduri despre şi pentru Moldova” sunt difuzate începând cu data de 18 iulie. Printre protagonişti îi avem pe: Dumitru Alaiba, Iurie Ciocan, Ana-Maria Ţulea, Ion Manole, Arcadie Barbăroşie, Nicolae Botgros, Igor Dodon, Eugen Doga, Ghenadie Gâlcă, Iulia Iabanji, Iurie Leancă, Petru Macovei, Igor Meriacre, Andrei Năstase, Mariana Onceanu Hadârcă, Victor Parlicov, Maia Sandu, Valeria Şeican etc.
