În condițiile în care două războaie regionale, unul sub coasta Republicii Moldova și celălalt în Orientul Mijlociu, amenință pacea mondială, americanii și europenii se grăbesc să „blindeze” Balcanii pentru a preveni un nou focar de tulburări în Europa, informează Kathimerini din Grecia, preluată de stiripesurse și IPN.
Printre îngrijorările Occidentului cu privire la evoluții care, instigate de „influențe malefice”, ar putea „aprinde” un al treilea război în Balcani, sunt trecute și amenințările, deocamdată voalate, ale Rusiei la adresa Moldovei.
Deznodământul conflictului din Ucraina provoacă, potrivit analiștilor internaționali, temeri că în cazul unei victorii, Putin se va îndrepta către Moldova, iar în situația în care va simți că „operațiunea militară specială” stagnează, nu va ezita să ațâțe în Balcani conflicte etnice și legate de frontiere cu scopul distragerii atenției.
În aceste circumstanțe, notează sursa citată, în Comisia de Afaceri Externe a Senatului SUA, democrații și republicanii au aprobat în urmă cu câteva zile un proiect de lege pentru „consolidarea implicării americane în Balcanii de Vest”. Proiectul de lege îndeamnă SUA și aliații săi europeni să consolideze relațiile cu Albania, Bosnia-Herțegovina, Croația, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, ca răspuns la influența Rusiei și, în special, la dependența acestora de gazele naturale rusești, subliniind că „este în interesul comun al Statelor Unite și al țărilor din Balcanii de Vest”.
Amiralul american în rezervă John Stavridis, fost comandant suprem al forțelor aliate ale NATO în Europa, prezintă, într-un articol (Bloomberg Opinion), mult mai pe larg planurile lui Putin și avertizează: „Dacă iese învingător (în Ucraina), ar fi logic să-și îndrepte atenția către Moldova, următoarea oprire în drumul său spre Europa de Sud-Est – unde o enclavă separatistă pro-rusă, Transnistria, este deja sub ocupație rusească. Dar mai există încă o țintă foarte atractivă în apropiere, Balcanii de Vest. Kremlinul are atenția îndreptată spre Serbia, Kosovo și Bosnia-Herțegovina, o țara deja divizată etnic”.
În România, Occidentul crește în continuu personalul și armamentul bazei militare NATO de acolo, cea mai mare din Europa, în perspectiva evoluțiilor din Moldova. De asemenea, transformă Albania în poartă militară spre Balcani și îi oferă lui Vucic (președintele Serbiei – n.r.) aeronave Rafale, pe care și le doresc cu ardoare și albanezii, și în același timp înarmează și Kosovo, unde și britanicii trimit rachete antitanc Javelin, provocând furie la Belgrad.
Potrivit lui Stavridis, „din fericire”, Occidentul are opțiuni. „Deși deocamdată ideea de a desfășura forțe NATO în Ucraina este improbabilă, creșterea nivelului de trupe dislocate în Kosovo astăzi și prevenirea tulburărilor pe care Putin încearcă să le instige este realizabilă și cu siguranță are o logică strategică”, conchide ex-oficialul.
