„Cei care speculează pe seama așteptărilor cetățeniilor, asigurându-i că Moldova are viitor, ar trebui pentru început să le demonstreze că au, cel puțin, un comportament predictibil, fără trădări și finanțări din surse străine și dubioase. Doar în astfel de condiții este posibilă o conlucrare productivă a branșelor locale cu elitele partinice pentru asigurarea unui viitorului promis Moldovei de către politicieni…”
---
Efectele lipsei democrației interne de partid
Partidele politice se pregătesc de alegerile anticipate. Dar, ca de obicei, alegătorii nu știu practic nimic despre mecanismele funcționării democrației interne de partid, adică despre procesele interne privind elaborarea platformelor electorale, a criteriilor de constituire a blocurilor electorale și de întocmire a listelor de alegători. Aceste lucruri ar trebui să le fie cunoscute membrilor de partid din structurile locale. Însă există semnale clare că în Republica Moldova nici măcar membri de partid nu știu ce fac liderii formațiunilor și anturajul acestora. Este vorba despre o situație comună, practic, pentru toate partidele înregistrate.
Un exemplu elocvent ce caracterizează ruptura dintre elita partinică și membrii de rând ai formațiunilor îl reprezintă declarația publică recentă a consilierilor locali din satul Zastânca, raionul Soroca, aleși în octombrie 2019 din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Așadar, chiar în ajunul alegerilor parlamentare anticipate cinci membri ai structurii locale a PSRM, reprezentanți ai consiliului local Zastânca, au anunțat că părăsesc formațiunea, explicându-și demersul prin dezamăgirea ce i-a cuprins din următoarele cauze:
- lipsa unei conduceri competente a PSRM, actuala conducere fiind preocupată de satisfacerea intereselor personale, lucru care face imposibilă apărarea intereselor cetățenilor, provocând instabilitate politică în țară;
- formațiunea nu are viziune și un Program concret pentru susținerea activului organizației primare și rezolvarea problemelor cetățenilor;
- evoluțiile de pe scena politică demonstrează că actuala conducere a PSRM este absolut dezorientată și nu-și mai onorează promisiunile, etc.
Pretențiile invocate în declarație pot fi comprimate într-o singură frază – în PSRM nu există democrație internă de partid, iar deciziile arbitrare ale elitei partinice doar dăunează formațiunii. În astfel de circumstanțe, membrii PSRM din satul Zastânca s-au considerat îndreptățiți să-și declare public dezacordul față de activitatea politica incoerentă, chiar contradictorie, desfășurată de elita partinică. Putem fi siguri că și în cadrul altor partide politice, care se înghesuie să se înregistreze în calitate de concurenți electorali la alegerile anticipate, situația nu este cu mult mai bună.
Valoarea atitudinilor critice
Exemplul ex-membrilor PSRM din s. Zastânca ar trebui să reprezinte unul demn de urmat pentru membrii altor partide, fie ele de stânga sau de dreapta, pro-europene sau eurasiatice. Într-adevăr, la ce servesc statutele și programele partidelor, dacă prevederile acestora sunt ignorate de către elitele-partinice? Atât membrii simpli de partid, cât și alegătorii au nevoie de predictibilitatea politicilor promovate de reprezentanții delegați în organele puterii de stat la nivel național și locale. Garanția predictibilității este respectarea documentelor statutare. Dacă ne-am imagina o discuției a ex-membrilor PSRM, care au părăsit formațiunea, cu liderul acesteia, Igor Dodon, ne-am convinge că primii l-ar strânge la colț pe ultimul cu întrebări foarte simple, dar extrem de potrivite în ajun de alegeri parlamentare anticipate:
- cine a încălcat jurământul de fidelitate, trădându-și formațiunea – Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), într-o perioadă critică, când exista șansa reală de a provoca alegeri parlamentare anticipate, pe care PCRM urma să le câștige fără drept de apel, potrivit sondajelor de opinie?
- cine a avut o contribuție determinantă la prelungirea guvernării Alianței pentru Integrare Europeană (AIE) până în 2017, votând în 2012 pentru candidatura lui Nicolae Timofti la funcția de șef al statului?
- cine a făcut promisiuni ca din cornul abundenței pentru a ajunge în funcția de șef al statului, dar nu a fost în stare să realizeze măcar câteva dintre ele?
- cine a intrat în cârdășie cu coordonatorul executiv, Vlad Palhotniuc, cerșind câte $700-800 mii lunar pentru finanțarea PSRM? Ce-i transmitea, de obicei, cu regularitate, Costea lui Cornel și cât de frecvent?
- de ce nu a fost desfășurat congresul PSRM, programat pentru 2018? Cine a adoptat decizia de amânare a congresului, încălcând statutul, fără anunțarea membrilor de partid?
- de ce decizia privind transformarea PSRM dintr-un partid de stânga în unul de dreapta, prin renunțare la doctrina socialismului democrat și îmbrățișarea ideologiei conservatorismului social, nu a fost dezbătută pe larg cu membrii de partid? Oare schimbarea ideologiei nu presupune și schimbarea viziunii asupra întregii vieți social-politice?
- de ce PSRM induce în eroare opinia publică în privința pericolului cooperării Republicii Moldova cu NATO, dacă s-a aventurat să formeze un bloc electoral tocmai cu formațiunea care a pus bazele cooperării practice cu NATO? Etc.
Întrebarea generală care se impune este ce ar avea să răspundă liderul PSRM membrilor de partid la acest set de întrebări concrete? Probabil, le-ar spune că ceea ce a fost ratat în 2012, ca urmare a trădării PCRM și evitării alegerilor anticipate, se poate eventual recupera la anticipatele din 2021. În mod paradoxal, în pofida comportamentului descalificant de care a dat dovadă, s-ar putea ca liderul PSRM să aibă totuși dreptate. Vorba e că, de fapt, comportamentul partidelor zise pro-europene și unioniste este atât de dezamăgitor, încât eventuala revanșa pentru pierderea puterii în 2009 și a alegerilor prezidențiale în 2020, ar putea să aibă loc în 2021. Anume din acest punct de vedere ar fi necesară și manifestarea interesului membrilor partidelor pro-europene și unioniste pentru activitatea elitelor lor partinice orgolioase și rupte de realități.
Concluzii
Finanțarea anuală a partidelor politice de la bugetul public, cu zeci de milioane de lei, urmează a fi condiționată de asigurarea transparenței adoptării deciziilor de către conducerile formațiunilor. Asigurarea democrației interne de partid este chezășia predictibilității politicilor promovate de elitele partinice. Este revoltător, atât pentru membrii simpli ai partidelor, cât și pentru alegătorii acestora, ca elitele să-și promoveze propriile interese, încălcând prevederile documentelor statutare. În acest sens, este o aberație migrația partidelor de la un pol al eșichierului politic la altul, fără dezbateri și consultarea membrilor de partid.
Cei care speculează pe seama așteptărilor cetățeniilor, asigurându-i că Moldova are viitor, ar trebui pentru început să le demonstreze că au, cel puțin, un comportament predictibil, fără trădări și finanțări din surse străine și dubioase. Doar în astfel de condiții este posibilă o conlucrare productivă a branșelor locale cu elitele partinice pentru asigurarea unui viitorului promis Moldovei de către politicieni.