Cadrul legal al Republicii Moldova în domeniul organizaţiilor neguvernamentale a fost reformat semnificativ în ultimii an. Modificările operate au fost axate pe îmbunătăţirea condiţiilor de întemeiere şi funcţionare a ONG-urilor şi aducerea legislaţiei naţionale la standardele europene. Totuşi, mai există probleme privind finanţarea şi gradul de transparenţă a ONG-urilor. De această părere sunt experţii Centrului European pentru Drept Necomercial din Budapesta, Hanna Asipovich şi Eszter Hartay.
Moldova este lider printre ţările Parteneriatului Estic
Hanna Asipovich a menţionat pentru IPN că, potrivit Indicelui de integrare europeană pentru ţările Parteneriatului Estic pe anul 2011, Republica Moldova este lider în implementarea reformelor şi a întrecut şi Georgia în domeniul racordării legislaţiei naţionale în domeniul societăţii civile la standardele europene. Există însă şi probleme. „Din câte am reuşit să observăm, pentru organizaţiile neguvernamentale din Moldova cea mai mare problemă o constituie durabilitatea financiară. Dependenţa faţă de finanţatori este mare. Aproximativ 90% din finanţări vin din donaţii. Problemele de finanţare vor putea fi soluţionate prin implementarea Strategiei Societăţii Civile, care prevede mai multe mecanisme de susţinere financiară a ONG-urilor”, a mai spus expertul Centrului European pentru Drept Necomercial din Budapesta.
Strategia Societăţii Civile oferă un element deosebit de important, prin crearea mecanismelor de finanţare din surse bugetare. La acest capitol o deosebită importanţă o au propunerile de amendare a cadrului normativ naţional pentru implementarea mecanismului de redirecţionare a unei părţi din impozitul pe venit, undeva 2%, în folosul unei organizaţii neguvernamentale. Un alt aspect ţine de crearea mecanismelor de finanţare directă, de exemplu prin Fondul Naţional de susţinere a ONG-urilor. Potrivit practicii europene, asemenea fonduri deja există în Ungaria, Estonia, Croaţia şi Albania.
Hanna Asipovich a mai spus că în statele europene durabilitatea financiară este asigurată prin faptul că organizaţiile neguvernamentale au şi alte surse de venit şi încearcă să diversifice resursele obţinute prin mai multe posibilităţi. Acestea pot fi acţiuni filantropice individuale, finanţări de la stat, activitatea economică. Asemenea aspecte sunt actuale şi pentru Republica Moldova. Potrivit expertei, este important să fie asigurat accesul ONG-urilor nu doar la finanţări pentru proiecte, dar şi pentru dezvoltare instituţională. În Ungaria există un fond de cooperare, care oferă organizaţiilor neguvernamentale asistenţă financiară pentru proiecte şi dezvoltare instituţională. Acest mecanism este inclus şi în Strategia Societăţii Civile din Republica Moldova. În acest moment există câteva programe de granturi în cadrul unor ministere, dar nu există o susţinere centrală a ONG-urilor. Un astfel de fond ar oferi mai multe posibilităţi pentru organizaţiile neguvernamentale din Moldova din toate sferele de activitate.
Transparenţa poate fi asigurată prin prezentarea rapoartelor financiare
Hanna Asipovich a specificat că în Republica Moldova există mediu favorabil pentru fondarea unei organizaţii neguvernamentale. Pentru că este un domeniu în proces de dezvoltare, relaţiile organizaţiilor cu societatea ar trebui să fie mai consolidate. Acest lucru poate fi asigurat nu doar prin activităţile desfăşurate de asociaţiile obşteşti, dar şi prin finanţarea ONG-urilor de către societate. Dacă o persoană donează bani în favoarea unui ONG, atunci omul devine mai interesat de activitatea organizaţiei, iar una din părţile tari ale mecanismului de redirecţionare a unei părţi din impozitul pe venit plătit statului este că organizaţia beneficiară trebuie să devină mai transparentă, să promoveze diverse campanii pentru a se face cunoscută. Evident, este foarte important ca organizaţiile să prezinte rapoartele financiare ceea ce va spori şi mai mult încrederea din partea populaţiei, instituţiilor statului, dar şi a beneficiarilor.
Strategia Societăţii Civile propune mai multe modalităţi de îmbunătăţire a transparenţei ONG-urilor, prin definitivarea standardelor de raportare contabilă a ONG-urilor. Primii paşi în această direcţie au fost deja făcuţi, prin adoptarea instrucţiunilor pentru evidenţa contabilă a organizaţiilor necomerciale. Multe întrebări mai rămân însă nesoluţionate, cum ar fi: lipsa unei reglementări în legislaţie privind granturile şi autogestionarea sectorului neguvernamental. „Aici mă refer la lipsa unui cod de etică şi comportament pentru ONG-uri. Elaborarea unui astfel de cod este prevăzută în strategie. Astfel de coduri există în Polonia, Marea Britania, Irlanda şi ele pot să se refere doar la anumite activităţi ale organizaţiilor obşteşti. Există şi organizaţii care se obligă să respecte mai multe condiţii în baza unui caiet de sarcini pe care l-au elaborat la nivel intern. Acest model există în Austria, Germania etc”, a mai specificat coordonatorul de politici.
În acelaşi context, Hanna Asipovich, a adăugat că stabilirea unui mediu legal favorabil pentru ONG-uri trebuie să fie urmată de eforturi coordonate din partea ONG-urilor şi instituţiilor statului. Acest aspect rămâne a fi o prioritate. Strategia include aceste sarcini, iar persoanele care sunt responsabile de implementarea acestui document trebuie să acţioneze în continuare.
Implementarea Strategiei Societăţii Civile va spori durabilitatea financiară a ONG-urilor
Consultantul juridic al Centrului European pentru Drept Necomercial, Eszter Hartay, a spus că executarea prevederilor oricărei strategii este cel mai dificil aspect. În acest moment strategia include multe sarcini, iar dacă prevederile vor fi îndeplinite, atunci fără îndoială nivelul durabilităţii financiare a organizaţiilor neguvernamentale din Moldova va creşte. Aceasta a notat că obligativitatea transparenţei organizaţiilor va îmbunătăţi relaţiile dintre societatea civilă şi populaţie. În Ungaria în anul 2011 a fost elaborat un proiect de lege care obligă organizaţiile neguvernamentale să prezinte rapoarte financiare anuale. Acest aspect ajută nu doar statul să vadă cu ce se ocupă organizaţiile, dar este şi o dovadă de atitudine civică din partea organizaţiilor prin faptul că respectă legea. Deschiderea şi transparenţa organizaţiilor devine şi mai importanţă când statul oferă surse financiare. Fiecare organizaţie trebuie să raporteze cum a gestionat banii.
Eszter Hartay a subliniat că perfecţionarea activităţii organizaţiei prin codurile de etică ajută organizaţiile în stabilirea unor principii şi bune practici într-o anumită sferă de activitate. Această practică ar putea să ajute organizaţiile neguvernamentale din Moldova, în cazul în care acestea vor decide să îmbunătăţească standardele existente, să stabilească anumite principii de activitate pe care vor încerca să le respecte şi în baza cărora va creşte gradul de încredere din partea societăţii.
Experţii Centrului European pentru Drept Necomercial din Budapesta
oferă consultanţă periodică instituţiilor statului şi reprezentanţilor societăţii civile din Republica Moldova în elaborarea şi implementarea Strategiei Societăţii Civile 2012-2015. Experţii efectuează sistematic vizite de lucru la Chişinău, unde prezintă rapoarte şi concluzii ale mecanismelor elaborate în cadrul Programului „Consolidarea Societăţii Civile în Moldova”, implementat de USAID şi FHI360.
Alina Marin, IPN
