logo

Modul de subvenţionare a agriculturii în 2008 nu va ajuta agricultorii să depăşească consecinţele secetei, afirmă experţii. Analiză Info-Prim Neo


https://www.ipn.md/index.php/ro/modul-de-subventionare-a-agriculturii-in-2008-nu-va-ajuta-7966_968291.html

Societatea civilă critică Regulamentul cu privire la modul de gestionare a mijloacelor Fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli. Concepţia de reformare a subvenţionării în agricultură a fost elaborată şi aprobată în 2007. Chiar dacă optimizările propuse nu puteau fi făcute rapid şi incluse în regulament, ţăranii nu aşteaptă. Pentru ei ar fi bine ca anume resursele mici, prevăzute în Fondul de subvenţionare, să ajungă la ei mai rapid, iar procedurile să fie mai simple, nebirocratice, este de părere expertul economic, Viorel Chivriga. „Noi avem productivitate extrem de scăzută în agricultură, veniturile din agricultură sunt cele mai mici pe economie şi noi nu avem produse pe care să le promovăm pe alte pieţe. Situaţia este una dezolantă. Şi anume un Regulament de genul acesta ar trebui să răspundă la acele întrebări care ar duce la anume la rezultate bune în ramură”, a menţionat sursa citată. [Agricultorii cer înlesniri la accesarea resurselor financiare] Agricultorii sunt dispersaţi. Unii cer înlesniri la accesarea resurselor de la băncile comerciale. Alţii vor finanţări pentru unele ramuri din sectorul vegetal, cum ar fi cel al sfeclei de zahăr sau a tutunului. Totodată, sunt dintre cei care aşteaptă compensarea cheltuielilor la procurarea materialelor de care au nevoie pentru a realiza o activitate agricolă. Alţii aşteaptă orice know-how care vine din partea Guvernului. Anume de astfel de cerinţe Guvernul nu a ţinut cont în proiectul de regulament pentru anul curent, spune Viorel Chivriga. Potrivit expertului, restituirea TVA pentru agricultori este un lucru de care trebuie să scăpăm cât mai curând. Restituirea TVA nu poate să fie considerată ca o subvenţie, pentru că aceasta este o facilitate fiscală, iar agricultorii ar trebui să beneficieze de această facilitate ca şi toţi ceilalţi agenţi economici pentru care statul prevede rambursarea TVA la export. Viorel Chivriga spune că una dintre părţile bune ale regulamentului este că s-au conturat unele sectoare, unde vor fi diseminate investiţiile. Este vorba despre irigaţie, despre sere, de ramura tutunului, adică în sectoarele în care, la moment, există probleme mari. „Se merge pe un drum foarte bun, pentru că alocările sunt legate de anumite proiecte concrete. Una din condiţiile de eligibilitate este ca agentul economic să demonstreze că sectorul unde activează este unul fezabil”, precizează expertul. [Agenţii economici mici din agricultură beneficiază mai puţin de ajutor din partea statului] O altă problemă a repartizării subvenţiilor de către stat este faptul că agenţii economici mici din agricultură beneficiază de ajutor mai mic din partea statului comparativ cu cei fermierii mari, spune Chivriga. Fiecare regulament are tăişurile lui. Sunt părţi ascunse şi părţi vizibile. Practic atunci când este vorba despre nişte investiţii, în mod normal, o bună parte dintre agricultorii mici nu vor beneficia de subvenţii care le acordă statul. Exemplu servesc investiţiile în irigare. Statul se obligă să achite 10% din costul tehnicii de irigare, iar 905 este contribuţia privată a ţăranului. Şi atunci când este vorba de un echipament care costă 20 mii euro - statul contribuie cu 2 mii euro, iar producătorul cu 18 mii. Ce ţăran va putea dispune de astfel de sume?, explică analistul economic. Viorel Chivriga susţine că, la moment, Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală, proiect în care este implicat, are relaţii destul de bune cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Deşi pe unele poziţii nu există un numitor comun, în principiu, există aceleaşi viziuni, din care motiv un regulament privind modul de gestionare a mijloacelor Fondului de subvenţionare în agricultură pentru anul 2009 va fi unul bun pentru agricultori. Totodată, Chivriga susţine că şi anul curent se va reuşi modificarea acestui regulament de mai multe ori, astfel ca acesta să fie într-adevăr eficient pentru a obţine rezultate mai bune în agricultură. [Agricultorii nu vor putea să îndeplinească în primăvară lucrările agricole] De această părere este preşedintele Federaţiei naţionale a fermierilor, Vasile Mârzenco. Potrivit lui, întotdeauna ţăranul s-a găsit într-o situaţie extrem de dificilă, pentru că este foarte greu să munceşti la pământ în condiţiile ultimilor ani, dat fiind faptul că preţurile la tot ceea ce utilizează producătorul agricol au crescut enorm, iar preţurile la produsele agricole au stat pe loc sau, dacă au crescut, atunci foarte puţin. Şi atunci gospodăriile agricole, fie mici, fie mari nu pot să obţină venituri suficiente ca să poată reinvesti în gospodăriile lor, astfel încât să se poată constata un fenomen de dezvoltare a sectorului agricol. De aceea, spune Mârzenco, este de datoria statului să intervină prin politici fiscale, investiţionale şi de subvenţionare, mai ales după un an agricol atât de crud, care a pedepsit majoritatea ţărănimii din satele noastre. În anul 2008, spune preşedintele Federaţiei naţionale a fermierilor, majoritatea absolută a agricultorilor nu au mijloace financiare disponibile pentru a procura seminţe, fertilizanţi, nemaivorbind de utilaje şi tehnică agricolă. Preţurile la aceleaşi seminţe au crescut de câteva ori numai în anul trecut, pentru că nu sunt cantităţi suficiente pe piaţa internă. Se cuvenea ca acest regulament de subvenţionare în agricultură în 2008 să ia în consideraţie această situaţie, este de părere Vasile Mârzenco. „Sunt de acord să se direcţioneze subvenţiile şi spre investiţii în agricultură. Dar nici în agricultor realist nu se gândeşte ce o să facă peste cinci ani, dacă ştie că anul acesta va falimenta. De aceea, consider că este necesar ca Fondul de subvenţionare în agricultură să prevadă anume subvenţionarea dobânzilor la credite bancare şi la cele solicitate de către agricultori de la asociaţiile de economii şi împrumut, asta pentru a face posibil accesul ţăranilor la credite”, spune sursa citată, subliniind că, în caz contrar, „ne vom trezi în martie-aprilie într-o situaţie catastrofală, pentru că agricultorii nu vor putea să îndeplinească lucrările agricole”. Potrivit lui Mârzenco, regulamentul mai trebuie să prevadă şi accesul egal al tuturor agenţilor economici din agricultură – şi a celor mari şi celor mici, or gospodăriile ţărăneşti în anul 2007 au beneficiat de doar 11% din resursele Fondului de subvenţionare, iar situaţia se va repeta şi în acest an, dacă nu va fi luată o atitudine obiectivă faţă de actorii mici din sectorul agricol. [Fondul pentru procurarea sistemelor de irigare este pentru prima dată inclus în Fondul de subvenţionare în agricultură] Fondul de subvenţionare în agricultură a fost aprobat în luna decembrie şi prevede suma iniţială de 270 mln lei, cu 30 mln mai mult decât suma iniţială aprobată pentru anul trecut. Pe parcursul anului 2007 valoarea Fondului a fost suplimentată cu alte 200 mln lei. Anul trecut procurarea sistemelor de irigare nu a fost subvenţionată de către stat. Pentru 2008 au fost repartizate în acest sens 10 mln lei, urmând să fie acoperite de către stat 20% din costurile sistemelor de irigare. 30 mln lei sunt prevăzute pentru stimularea investiţiilor la producerea materialului săditor pomicol şi înfiinţarea plantaţiilor pomicole şi nucifere; 4 mln lei – pentru susţinerea dezvoltării agriculturii ecologice; 50 mln lei – pentru subvenţionarea utilizatorilor de produse de uz fitosanitar şi de fertilizanţi; 18 mln lei – pentru asigurarea riscurilor în agricultură; 91 mln lei - pentru stimularea investiţiilor capitale, inclusiv 8 mln lei pentru crearea, restabilirea, modernizarea unităţilor post-recoltare şi prelucrare a tutunului; 10 mln lei – pentru construirea sau modernizarea serelor/solarilor pentru producerea legumelor pe tern protejat; 23 mln lei – pentru sectorul zootehnic, 20 mln lei – pentru procurarea echipamentului şi utilajului pentru dotarea întreprinderilor mici şi mijlocii de procesare uscare şi congelare a fructelor şi legumelor, amplasate în localităţile rurale, precum şi pentru casele de ambalare şi frigidere. De asemenea, 20 mln de lei vor fi alocate pentru stimularea creării de staţiuni tehnologice de maşini; 7 mln de lei - pentru acoperirea cheltuielilor legate de pomparea apei; 50 mln de lei - pentru subvenţionarea producătorilor agricoli la livrarea pe teritoriul ţării a producţiei agricole de fabricaţie proprie.