Modificările la legislația electorală și cea aferentă, inclusiv Codul Contravențional și Codul Penal, este un subiect discutat foarte mult și controversat în ultimul timp. Acest lucru este de înțeles, pentru că de calitatea legislației electorale depinde nu doar calitatea alegerilor viitoare, dar și starea democrației din Republica Moldova în general. Faptul că Parlamentul i-a acordat acestei temei o atenție specială prin adoptarea în prima lectură a unor modificări importante, în data de 9 iulie, dar și prin desfășurarea unor consultări publice largi, ieri, 14 iulie, vine să confirme importanța acesteia. Subiectul a fost discutat de către participanți la dezbaterile publice „Modificările la Codul Electoral: avantaje și riscuri pentru democrație”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a menționat că în preambulul din Codul Electoral se menționează că „voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Statul garantează exprimarea voinței libere a cetățenilor prin apărarea principiilor democratice și a normelor dreptului electoral”. Atunci când vine vorba despre rolul legislației într-o democrație, este necesar de a porni de la definiția, potrivit căreia „democrația este libertatea instituționalizată”. Astfel, alegerile sunt mecanismele prin care are loc instituționalizarea libertății și transformarea ei în putere de stat, așa cum e prevăzut în Constituție”, a spus expertul.
Potrivit lui Igor Boțan, principalul actor în ceea ce ține de modificarea legislației electorale este Comisia Electorală Centrală, instituție publică, specializată, care organizează și administrează procesul electoral. „Potrivit Codului Electoral, CEC, după fiecare ciclu electoral, are obligația să analizeze modul în care au avut loc alegerile și trebuie să vină cu propuneri pentru îmbunătățirea legislației electorale. Alți actori interesați de procesul electoral sunt observatorii locali și internaționali, care monitorizează scrutinele. Un rol foarte important îl au și partidele politice, în primul rând, cele parlamentare. Rolul lor e ca prin dezbateri în cadrul forului legislativ să-și promoveze interesele, ținând cont de necesitatea unui echilibru, dar și avându-i în vedere și pe colegii din partidele extraparlamentare”, susține Igor Boțan.
Potrivit lui, modificările recente sunt foarte importante, deoarece CEC a analizat legislația electorală după alegerile locale din octombrie 2019, inclusiv cele care au existat la scrutinul parlamentar din februarie 2019. Totodată, OSCE a prezentat o compilație a observațiilor adunate de la alegerile care au avut loc de-a lungul anilor și a menționat și principalele propuneri, care ar urma să fie luate în considerare. În aceste condiții, se formează acest fundal pentru modificarea legislației electorale. Expertul a declarat că de-a lungul timpului se fac multe modificări la Codul Electoral, deoarece viața evoluează. Legislația electorală a fost adaptată, inclusiv, pentru că a fost adaptat Codul Administrativ, anterior Codul Serviciilor Media Audiovizuale. Totodată, apar lucruri importante legate de protecția datelor cu caracter personal. În opinia sa, sunt doar iluzii că pe viitor nu va fi necesitatea de a interveni cu noi modificări.
Grigore Novac, deputat al Fracțiunii Partidului Socialiștilor, susține că în cazul când s-a discutat inițial pentru primă lectură, în Parlament a existat mai multă înțelegere. Însă, „nu este clar și pune în gardă faptul că, inițial, ești de acord, iar peste noapte te răzgândești”. Potrivit lui, Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități a discutat astăzi foarte mult pe marginea amendamentelor. Însă, decizia finală aparține plenului Parlamentului. Și chiar dacă un amendament nu a fost acceptat de Comisie, acesta poate fi aprobat în plen și în acest sens există exemple.
„Eu, totuși, am auzit în ultimele zile mai multe declarații pompoase cu tam-tam „că există pericol”, declarații prea deocheate aș spune eu. Pentru că cetățeanul de rând când le aude, îl pune în gardă, fiindcă nu se aduc argumente ulterior – care, unde și cât de mare este pericolul?”, a notat parlamentarul. Potrivit lui, există propuneri legislative în ceea ce ține de transportarea organizată a alegătorilor. „Însă apare întrebarea cum va fi constată această abatere în afara țării, unde la alegerile trecute, diaspora s-a mobilizat și pe rețele de socializare, organizând transport etc. Cum va fi stabilită încălcarea în astfel de cazuri? În opinia mea, în aceste condiții vine vorba de aplicabilitatea legii. Or, propunerile argumentate logic sunt susținute de toți”. Deputatul a mai spus că au mai fost și unele propuneri discriminatorii care nu au fost acceptate, inclusiv în ceea ce ține de votul timp de două zile în diasporă. Potrivit lui, „deputații din opoziție astăzi spun una și mâine alta – sunt împotrivă la ceea ce au susținut inițial”.
Sergiu Litvinenco, deputat al Fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate, afirmă că colegul său Grigore Novac nu are probleme cu modificările la legislația electorală cu câteva luni înainte de alegeri, la fel cum nu a avut o problemă cu adoptarea sistemului electoral mixt, practic „impus de Vlad Plahotniuc”. „Or, Codul de bune practici în materie electorală, adoptat de Comisia de la Veneția, precum și jurisprudența Curții Constituționale, spun că regulile electorale, mai ales cele care restrâng anumite drepturi, nu pot fi adoptate cu cel puțin un an înainte de alegeri. Însă, anumite prevederi inițiate ridică semne de întrebare. Ba mai mult, sunt partizane și avantajează un anumit candidat – Igor Dodon”, susține Sergiu Litvinenco.
Deputatul a menționat că proiectul de modificare a legislației electorale se împarte în trei compartimente, primul fiind strict terminologic, care ajustează definiții, chestiuni tehnice, care s-au creat de-a lungul timpului probleme. „Aici, practic, nu există divergențe. Prin cel de-al doilea compartiment, într-o anumită măsură, se încearcă soluționarea celor șase adrese ale Curții Constituționale, emise după validarea alegerilor prezidențiale din 2016. Unele adrese se soluționează, altele parțial, altele formal, iar altele deloc. Însă, al treilea compartiment conține chestiuni controversate, discutabile, chiar partizane. Un exemplu este acea încercare, la care parcă s-a renunțat, și anume de a limita timpul votării. Și aceasta în condițiile pandemiei, când este necesară și păstrarea distanței etc. Este o chestiune care restrânge drepturilor alegătorilor de a vota. În ceea ce ține de transportarea alegătorilor, inclusiv in regiunea transnistreană la alegerile din 2016 sau din 2019, mai ales, lucrurile sunt diametral opuse cu situația din diasporă. Dumneavoastră nu puteți distinge între exercitarea unui vot sincer, liber exprimat și un vot influențat, manipulat, fraudat, cumpărat, ceea ce s-a întâmplat în 2019”, a mai spus Sergiu Litvinenco.
Dezbaterile „Modificările la Codul Electoral: avantaje și riscuri pentru democrație” sunt ediția a 144-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.