Recenta victorie a Partidului Acțiune și Solidaritate a fost determinată inclusiv de evenimentele din iunie 2019. Este aprecierea analistului politic Cornel Ciurea, formulată în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Alegerile anticipate 2021: Ce s-a întâmplat, ce se poate întâmpla, pe plan intern?”, organizate de IPN
Totodată, dânsul a constatat eșecul partidelor consacrate „statalității” țării, care pretindeau la rolul centrist pe eșichierul politic, în timp ce dreapta își asuma angajamente proeuropene, iar cele de stânga se axau pe interesele Rusiei de a readuce Republica Moldova în sfera sa de influență. Drept exemplu, analistul a nominalizat partidul condus de Renato Usatîi.
Cornel Ciurea consideră că deciziile luate de Curtea Constituțională, inclusiv acea care „a blocat” împrumutul a câteva sute de milioane de dolari din partea Rusiei, dar și cea care a stopat desemnarea unui premier al „majorității oligarhice” drept un ajutor al Înaltei Curți acordat PAS. Totodată, el a salutat ideea principală a partidului majoritar care constă în europenizarea Moldovei, dar crede că un criteriu al eficienței agendei ar fi integrarea în UE
Referindu-se la ideea programatică a PAS de a face „curățenie” în cadre, înscăunând „amatori cinstiți” în locul „profesioniștilor corupți”, analistul a atras atenția asupra pericolelor existente, inclusiv faptul că tabăra vizată nu va capitula ușor. „Rezistența se va opune pe diverse planuri”. El a interpretat victoria parlamentară PAS ca o victorie a Occidentului în contrapunerea acestuia cu Rusia, considerând că numirea unui nou ambasador american la Chișinău ar putea fi legat de evoluțiile în relațiile actuale americano-ruse.
În pofida abordărilor critice, Corneliu Ciurea crede că guvernarea PAS ar putea fi eficientă. Una din condiții este ca guvernanții să evite preluarea practicilor regimului Plahotniuc: să nu admită un „război al tuturor împotriva tuturor”, precum și epurările de cadre.
Cornel Ciurea observă că din ce în ce mai mult actorii politici fac apel la deciziile judecătorești, ocolind Comisia Electorală Centrală (CEC), „ceea ce pare cumva straniu, pentru că anume CEC este împuternicită să ia decizii cu privire la aranjamentele electorale. Mi s-a părut ciudat demersul de a contesta numărul secțiilor de vot peste hotare, numărul secțiilor de vot în regiunea transnistreană, cu atât mai mult, cu cât decizia Curții Supreme de Justiție nu a fost transpusă în fapt. CEC-ul a rămas cu acele 150 de secții de vot. Prin presiunea societății și a partidelor s-a reușit mărirea numărului secțiilor de votare, nu prin deciziile judecătorești. Ar fi bizar ca instanțele să stabilească numărul secțiilor de vot, din acest punct de vedere, unele decizii luate de Curți trezește uimire. Ar fi anumite probleme care în viitor care ar putea complica alegerile din țară, dacă nu va exista încredere în instituțiile statului. Discuțiile despre secțiile de vot peste hotare au fost un element al campaniei electorale, nu a exista o fraudare a votului din regiunea transnistreană în măsură să schimbe rezultatele alegerilor. Din acest motiv cred că partidele politice trebuie să meargă mai puțin la Curți și să aibă încredere în instituțiile statului”, a spus Cornel Ciurea.
Dezbaterea cu genericul „Alegerile anticipate 2021: Ce s-a întâmplat, ce se poate întâmpla, pe plan intern?” este ediția a 197-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, un proiect implementat de IPN cu sprijinul Fundației Hanns Seidel.
