A fi om e o caracteristică individuală. Chiar şi cu o echipă perfectă sau una în care pot fi două viziuni diametral opuse, adevăratul conducător se remarcă prin iscusinţa de a-şi asuma responsabilitatea pentru decizia primită şi a asigura realizarea acesteia. Rolul lui în managementul urgenţelor e decisiv, iar ce ţine de capacităţile lui umane deja depinde de personalitate. Este opinia lui Mihail Pîslă, conferențiar universitar la Școala de Management în Sănătate Publică, expert în medicina calamităților.
„Eu sunt sigur că doamna Dumbrăveanu (ministră a sănătăţii la început de pandemie, n.r.) nici nu a visat la aşa mare bucurie – să conducă sistemul de sănătate pe care l-a preluat din mers, într-o situaţie complicată şi cu o evoluare rapidă şi imprevizibilă. Nici nu ştii când poţi ajunge în situaţia când pe umerii tăi poate să cadă o responsabilitate de a gestiona o situaţie de acest gen. Dacă persoana responsabilă are şapte ani de acasă, o competenţă profesională, experienţă, succesul va fi mai mare. Dacă nu, succesul va fi mai mic”, a spus Mihail Pîslă în cadrul unei dezbateri publice la IPN.
Mihail Pîslă spune că un rol decisiv, mai ales în cazul urgenţelor biologico-sociale, îl are comunicarea. „E uşor să spui cum trebuie să faci, dar e greu să realizezi acest lucru, să faci comunicarea să fie credibilă şi pe înţelesul tuturor. La noi s-a creat un grup de comunicare la nivel naţional, dar nu avea cine dirija cu el. Comunicarea urgenţelor e o profesie şi o artă. Cei care le posedă au succes. Dacă nu, succesul va fi mai mic”, a menționat Mihail Pîslă.
Expertul notează că orice proces epidemic are trei componente: sursa de infecţie, persoana care poate să fie infectată şi căile de transmitere. Acțiunile care se impun sunt firești: ai identificat la timp sursa de infecţie, ai izolat-o, ai rupt căile de transmitere şi ai asigurat rezistenţa organismului care eventual poate fi supus riscului. La prima vedere, par lucruri simple, dar problema e în comunicare. „Nu s-a reuşit o comunicare şi o solidaritate bazată pe conştientizare între autorităţi şi populaţie în măsura în care a fost de dorit. Faptul că avem multe lacune a fost cauza pentru care am ajuns la situaţia în care suntem”, a spus expertul.
Cât ţine de lecţiile învăţate şi de învăţat după un an de pandemie, Mihail Pîslă crede că prima ar fi că sănătatea populaţiei e o valoare incontestabilă a societăţii. A doua e că sănătatea populaţiei este foarte vulnerabilă. Lecţia cu numărul trei e că sistemul de sănătate trebuie să asigure permanenta pregătire pentru o eventuală situaţie care ar putea afecta sănătatea populatei. E necesară o pregătire complexă, multidimensională, începând de la evaluarea riscurilor, evaluarea impactului, prognoze, măsuri de diminuare, prevenire, de răspuns şi lichidare a consecinţelor. „Această sarcină nu se cere realizată în fiecare an. E suficient o dată în 10 ani să te confrunţi cu o astfel de sarcină şi, dacă sistemul nu a fost pregătit şi nu a făcut faţă, rămân în istorie eşecurile sau succesele”, a încheiat Mihail Pîslă.
Dezbaterea publică „O privire în viitor după un an de pandemie” este ediția a 180-a din proiectul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurată de IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.
