Organizarea alegerilor în regiunea transnistreană, întotdeauna a fost o provocare pentru autoritățile de la Chișinău, din motiv că teritoriul din stânga Nistrului nu se află sub controlul autorităților constituționale și, respectiv, se iau măsuri mai speciale pentru organizare. Declarațiile au fost făcute de către Mihai Mogîldea, lider de echipă în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene la dezbaterea publică: „Particularitățile votării în zonele geografice și teritorial-administrative ale Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia: motive și efecte”, organizate de Agenția de presă IPN.
„Cu siguranță, asta implică un efort suplimentar din partea autorităților, dar implică și o doză de nepredictibilitate, pentru că întotdeauna pot apărea surprize în funcție de acțiunile autorităților separatiste de la Tiraspol”, a declarat expertul. Potrivit lui, subiectul este unul de actualitate, mai ales că, la data de 20 octombrie, Comisia Electorală Centrală a venit cu o hotărâre privind restricționarea transportării organizate a alegătorilor, care reprezintă una din problemele cele mai importante, conexe votului alegătorului din regiunea transnistriană.
Făcând referire la anul 2019, când au avut loc alegeri parlamentare, expertul Mihai Mogîldea a spus că atunci s-a atestat o creștere cu peste 20 de mii de votanți din regiunea transnistreană, atingându-se cifra de 37 mii de alegători, comparativ cu alegerile prezidențiale din 2016, unde s-au numărat până la 16 mii de alegători. În opinia sa, fenomenul transportării acestora în mod organizat către secțiile de votare capătă o amploare și mai mare, iar documentările realizate de mass-media și de către observatorii naționali și internaționali, punctează foarte clar că prezența masivă la urne a alegătorilor din regiune este datorată acestui fenomen al transportării organizate.
„Alegătorii din regiune au o cunoaștere destul de limitată a procesului electoral din Republica Moldova. Ei cunosc într-o mică măsură candidații și platformele electorale, pentru că aceștia nu pot să își desfășoare campania electorală în regiunea transnistreană”, a menționat Mihai Mogîldea, mai specificând, totodată, că principala provocare ce ține de organizarea alegerilor pentru alegătorii din regiunea transnistreană este asigurarea ordinii de drept și a unei bune organizări a alegerilor în secția de votare, în special, din zona de securitate.
Expertul amintește că în 2016, alegătorii din regiunea transnistreană, au votat preponderent pentru Igor Dodon, fapt datorat tot fenomenului de transportare organizată a alegătorilor și coruperii electorale a acestora. „Alegătorii din regiunea transnistreană au votat pentru concurenții electorali sau partidele care, indirect, prin anumiți intermediari, au încercat să manipuleze votul acestor cetățeni”.
Mihai Mogîldea mai spune că hotărârea CEC privind restricționarea transportării organizate a alegătorilor, este una de importanță majoră. „Problema cea mai mare care există la ora actuală constă în sancțiunile care vor fi aplicate în cazul în care se atestă transportarea organizată a alegătorilor, pentru că atât Codul contravențional, cât și Codul penal, nu includ la ora actuală măsuri de sancționare a actelor de ilegalitate de acest gen”, afirmă el.
„Curtea Constituțională, în hotărârile ce țin de alegerile prezidențiale din anul 2016 și alegerile parlamentare din 2019, menționa că transportarea organizată nu este corupție electorală și este permisă, or, hotărârea CEC-ului cu privire la transportarea organizată a alegătorilor face referință la fenomenul de corupție electorală. Oricum, în aceste alegeri, numărul de votanți, care vin organizat la secțiile de votare, ar putea fi mai restrâns”, a spus Mihai Mogîldea.
Dezbaterea publică „Particularitățile votării în zonele geografice și teritorial-administrative ale Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia: motive și efecte”, face parte din ciclul electoral „Noi și președintele: cine pe cine alege, cine pe cine reprezintă”. Agenția IPN desfășoară dezbaterile publice cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
