CHIȘINAU / PRAGA - Moldovenii au acces limitat la informații de mediu și dreptul lor de a participa la luarea deciziilor este adesea restricționat. Responsabilitățile autorităților statului sunt fragmentate, iar multe elemente cheie ale legislației UE nu au fost încă transpuse. Drept urmare, mediul înconjurător nu este protejat, iar țara rămâne în urmă în îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă conform ultimului raport (1) publicat de către organizațiile neguvernamentale de mediu Arnika (Cehia) și Eco-TIRAS (Moldova). În domeniul implementării convenției de la Aarhus (2) - accesul la informație, participarea publică și accesul la justițiaî cazurile de mediu - au fost constatate mai multe deficiențe care ar trebui remediate de actuală Guvernare pentru a se conforma prevederilor Convenției (3).
Una dintre principalele probleme reprezintă accesul limitat la informații de mediu. „Situația rămîne neschimbată de ani de zile. Solicitările de informație sunt adesea ignorate. Dacă autoritățile publice răspund, informațiile furnizate sunt incomplete sau superficiale”, explică Dr. Natalia Zamfir, avocat, conf.univ.de la Universitatea de Stat din Moldova și principalul autor al raportului alternativ privind implementarea Convenției de la Aarhus - „Convenția privind democrația de mediu” . „Puțină informație este disponibilă în format electronic și nu există nicio interconexiune între aceste baze de date. Nu există instrumente de informare online”, adaugă ea.
„Participarea publicului în procesul decizional este restrâns, deoarece consultările publice pe marginea proiectelor de acte normative sunt formale, acestea fiind publicate pe site-uri web timp limitat, fără a purta discuții reale și a lua în considerație comentariile publicului. Impactul asupra mediului a majorității proiectelor de acte normative nu este discutat în cadrul audierilor publice”, continuă Zamfir. „În cazurile în care cetățenii doresc să-și apere drepturile în instanță de judecată, se confruntă cu lipsă de avocați specializați în domeniului mediului și cu taxe judiciare prea mari.”
„Legislația are lacune semnificative care fac protecția mediului deloc usoară”, spune Ilya Trombitsky de la Eco-TIRAS. „De exemplu, ONG-urile și alte persoane interesate au în permanență dificultăți în accesarea informațiilor de mediu. Astfel, în urmă cu 13 ani Guvernul nu a furnizat ONG-urilor informații despre închirierea fondului forestier de stat, dar în urmă cu cinci ani ONG-urile s-au întâmpinat cu solicitarea unei agenției publice de a plăti un cost foarte mare pentru informațiile „istorice” privind starea mediului. Dar ariile naturale protejate, contrar legii au pierdut finanțare de la bugetul de stat. Când este vorba de lipsa de informații și controlul public slab, suntem în prezența jefuirii pădurilor și a resurselor naturale.”
„În mod evident, protecția mediului nu a fost prioritatea Guvernului în ultimii ani. Moldova nu a pregătit niciun raport cu privire la implementarea Convenției de la Aarhus din 2014 - ca prima țară semnatară”, spune Zuzana Vachůnová de la Arnika. „Noul Guvern declară orientare pro-europeană și putem spera cu prudență că democrația de mediu va atrage atenția statului pe care o merită”.
Raportul alternativ privind implementarea Convenției de la Aarhus în Moldova: Revizuirea legislației, politicilor și practicii este disponibil aici: https://arnika.org/en/publications/aarhus-convention-shadow-implementation-report
Convenția de la Aarhus, cunoscută și sub denumirea de Convenția privind democrația de mediu, a intrat în vigoare la 30 octombrie 2001. Convenția de la Aarhus garantează dreptul la informații despre mediu, participarea publicului la luarea deciziilor, accesul la justiție și protecția apărătorilor mediu de persecuţie. Mai multe despre Convenția de la Aarhus: https://aarhusclearinghouse.unece.org
_________________________________________
Anexa 1: Recomandări
1)Guvernul Republicii Moldova ar trebui să promoveze adoptarea de către Parlament a legilor de mediu pentru a implementa pe deplin acquis-ul UE de mediu care rezultă din Acordul de Asociere. Trebuie să fie utilizate noi abordări în dezvoltarea politicii și a legislației de mediu, inclusiv convergența cu principiile cheie care guvernează legislația-cadru a UE.
2) Planul de acțiuni privind implementarea Convenției de la Aarhus cel puțin până în 2025 trebui să fie elaborat în baza unei metodologii clare de analiză a factorilor, care nu a permis realizarea planului anterior 2011–2015.
3) Structura autorităților centrale de mediu ar trebui revizuită pentru a evita suprapunerea funcțiilor și pentru a face structura instituțională mai eficientă, în special, prin separarea funcțiilor de autorizare, inspecție și crearea unei agenții executive de monitorizare, schimb de informații și autorizare în subordinea Ministerului de Mediu.
4)Trebuie adoptată o nouă lege privind protecția mediului care să introducă un sistem integrat de autorizare pentru instalațiile cu impact semnificativ asupra mediului cu valori limită de emisie stabilite direct în legislație, urmând abordarea Directivei privind emisiile industriale. Trebuie introduse cele mai bune tehnici disponibile (BAT) ca temei pentru autorizare.
5) Legislația privind accesul la informație ar trebui modificată pentru a formula și delimita prevederi clare privind categoriile de informații de interes public și ar trebui transpusă directiva UE privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public.
6) Crearea unui portal online accesibil publicului cu informații de mediu și sisteme electronice aferente (interconectate) ale autorităților de mediu, inclusiv o bază de date cu poluatorii, un echivalent al Registrului european de emisii și transfer de poluanți (PRTR).
7) Revizuirea reglementărilor privind costurile pentru furnizarea de informații și pentru a se asigura că furnizarea de informații în sine este gratuită, permițând în același timp costurile administrative (căutarea datelor, copierea) pentru generarea informațiilor care urmează să fie taxate
8) Pentru a asigura accesul deschis la informații, ar trebui introdus un mecanism eficient de aplicare (inclusiv sancțiuni) pentru a preveni încălcarea arbitrară a legislației privind accesul la informație și a petițiilor de către autoritățile publice.
9) Modificarea Legii privind evaluarea impactului asupra mediului și a Legii cu privire la evaluarea strategică a mediului în așa fel încât să permită publicului să participe la primele etape ale procesului decizional și nu doar la ultimele etape când nu mai este posibil pentru a face orice modificări semnificative.
10) Legea privind asistența judiciară garantată de stat ar trebui modificată în ceea ce privește condițiile și principiile privind compensarea parțială sau totală a asistenței juridice calificate. Statul care compensează chiar și o parte din costurile litigiilor ar putea încuraja cetățenii să solicite asistență juridică și să elucideze problemele de mediu în fața instanțelor.
*******
DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.
