Republica Moldova a ajuns la al 22-lea an de independenţă. Agenţia IPN şi-a propus să reflecte în mai multe materiale care au fost reuşitele şi nereuşitele în dezvoltarea ţării. Reprezentanţi ai guvernării actuale, experţi, foşti şi actuali politicieni îşi expun propria viziune care au fost paşii făcuţi de Moldova de la 27 august 1991 şi până acum.
Materialul nr.8 din ciclul IPN „Moldova-22. Paşi înainte şi paşi înapoi”, cu ocazia Zilei Independenţei
Acum 22 de ani in Republica Moldova nu exista „mediu de afaceri”. Acesta s-a construit în paralel cu noul stat. La începutul anilor 90 comunitatea de afaceri era „în faşă”, iar acum este un mediu cu viitor, dar care putea să fie mai dezvoltat decât este. Statul, în sine, are multe hibe, care firesc sunt specifice domeniului de afaceri – lipsa de profesionalism, transparenţă şi, des, lipsa de bun simţ sunt principalele probleme ale domeniului.
Preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova, Leonid Cerescu, spune că perioada de 22 de ani, care s-a scurs de la declararea independenţei Republicii Moldova, a fost una turbulentă pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Totuşi se observă un trend pozitiv în calitatea lui şi acest fapt, în opinia sa, se datorează în mare măsură cadrului legal evoluat şi exemplelor de bune practici aduse de investitori; însă mai există un potenţial de afaceri intern şi care se va manifesta odată cu schimbarea mentalităţii afaceriştilor autohtoni. Leonid Cerescu crede că privatizarea, cu toate neajunsurile sale, a servit drept un strat fertil pentru apariţia unei clase noi neexistente până atunci, cum sunt patronii – proprietarii afacerilor.
Evenimentele care au influenţat mediul de faceri
Ex-premierul Republicii Moldova, omul de faceri Ion Sturza spune că cele mai importante momente care au marcat evoluţia mediului de afaceri moldovenesc sunt introducerea valutei naţionale şi adoptarea Codului Civil. De asemenea, omul de afaceri mai menţionează şi privatizarea, inclusiv a pământului, care a dus la crearea economiei de piaţă, bazată în mare parte pe proprietatea privată.
Analistul economic, Viorel Chivriga, mai menţionează şi elaborarea unui cadru instituţional, aderarea Moldovei la diferite acorduri internaţionale, ceea ce a permis oamenilor de afaceri să se simtă confortabil în ţară şi peste hotare. Analistul a subliniat că privatizarea a eliminat balastul ineficient moştenit din perioada sovietică, de asemenea şi liberalizarea preţurilor, or atunci când au fost luate măsuri ca preţurile să nu mai fie stabilite de stat, s-a dat frâu unor reforme fireşti în toată economia naţională. Viorel Chivriga a mai remarcat ca eveniment important şi apariţia sistemului bancar, care a permis ca agenţii economici să profite de o finanţare mai lejeră.
Leonid Cerescu a menţionat printre evenimentele care a avut un impact asupra mediului de afaceri pierderea pieţelor tradiţionale de desfacere a produselor. De asemenea, s-a referit şi la situaţia criminogenă de la începutul anilor 1990' – aşa-numita „activitate raket”, dar şi la facilitarea dezvoltării mediului de afaceri prin plata impozitului pe venit la cota zero, care s-a soldat cu acumulări suplimentare la buget şi ieşirea din umbră a multor întreprinderi. Liderul patronatelor mai spune că şi criza economică globală, şi acţiunile de austeritate ale Guvernului, dar şi criza politică, au avut un impact nefast asupra mediului de afaceri.
Unde businessmanii moldoveni au avansat şi unde nu prea
Ion Sturza susţine că nu poate fi comparată cifra „zero”, etapa la care se afla domeniul afacerilor în 1991, cu oricare altă cifră, oricât de mică ar fi. Şi totuşi, spune el, entuziasmul începutului anilor 1990', combinat cu un haos total, s-a mai diminuat. Potrivit omului de afaceri, abia după 2000 se poate spune că în Moldova se fac afaceri – mici, dar afaceri.
Ion Sturza spune că moldovenii prin definiţie nu sunt „afacerişti excelenţi”. Ei se limitează la puţin, dar sigur – merele, perele, vinul. „Trebuie să recunoaştem, afacerile mari în Moldova se fac de „alţii”, nu de băştinaşi”, a subliniat fostul prim-ministru.
Leonid Cerescu consideră că sectorul care a manifestat o creştere continuă este sfera serviciilor, care în mare măsură se datorează cadrului legal fertil pentru apariţia lor, dar şi de procesul raţionalizării întreprinderilor autohtone, prin separarea activităţilor şi externalizare. Declinul puternic suferit în această perioadă se referă la industrie, care odată cu destrămarea URSS a adus pierderea pieţelor tradiţionale de desfacere a produselor industriale ale Republicii Moldova şi ca rezultat o bună parte din întreprinderile gigante nu mai există.
În perioada despre care vorbim au fost mai multe evenimente care au marcat unele sectoare şi primul dintre aceste a fost sectorul viti-vinicol, care a cunoscut o ascensiune esenţială, dar şi o cădere în momentul introducerii embargoului rusesc la producţia vinicolă din Republica Moldova. La ziua de astăzi, liderul patronatelor menţionează sectoarele tehnologiilor informaţionale şi producerea mobilierului, care au o pondere în produsul intern brut. Datorită unor investiţii, domeniul automobilelor este în creştere, însă la dezvoltarea industrială rămânem restanţi, iar acest fapt se datorează competitivităţii regionale, competiţie pe care Republica Moldova o pierde din cauza lipsei unei forţe de muncă calificate, infrastructurii adecvate etc.
Viorel Chivriga are senzaţia că în agricultură afaceriştii moldoveni s-au rătăcit, în industrie sunt mai puţini decât ar putea să fie, în comerţul internaţional au avansat, dar firav, iar în sfera serviciilor au excelat. Acum sunt mai puţini investitori străini decât în alte state din regiune, spune analistul.
Potrivit lui, sunt evoluţii pozitive în ceea ce priveşte adoptarea unui cadrul legal, sunt legi considerate bune, dar sunt şi legi care au avut un impact distrugător asupra mediului de afaceri. E bine că avem un cadrul legislativ bun, dar e rău că pe alocuri el lasă spaţiu pentru interpretare. În acelaşi timp şi raportul dintre stat şi business nu a fost cel mai bun în cei 22 de ani: au existat şi constrângeri, şi lipsă de dialog, lipsă de cooperare, ca până la urmă să apară o situaţie când instituţiile statului nu au devenit un partener pentru comunitatea de afaceri. În acelaşi timp, mediul de afaceri nu a fost consultat la elaborarea unor strategii şi legi, şi doar în ultimii ani au apărut astfel de discuţii.
Relaţiile cu UE impulsionează business-ul moldovenesc
Viorel Chivriga susţine că perspectiva de a parafa Acordul de Asociere cu UE deja impulsionează dezvoltarea mediului de afaceri. Chiar şi perioada negocierilor a impus agenţii economici şi autorităţile să impulsioneze reformarea acestuia. Au loc şi trebuie să fie finalizate reformele la unele instituţii care au tangenţă cu businessul. E un domeniu în care reformele demarate trebuie să dea roade în curând, spune expertul.
Totuşi, acum, în pofida tuturor eforturilor de reformare, Republica Moldova rămâne pe poziţii proaste în cea ce ţine de constrângerea agenţilor economici. Sunt o serie de probleme cu care aceştia se confruntă – corupţia, un flagel care bate în agenţii economici mai tare decât toate crizele luate împreună, lipsa unei concurenţe autentice, probleme de comerţ exterior, în special când există unele disensiuni politice între Moldova cu alte state, probleme legate de obţinerea unor permise şi acte, protecţia redusă a investitorilor, accesul redus la credite.
„Aş menţiona 4 probleme serioase: relaţia cu instituţiile statului – uneori acestea sunt comparate cu filiale ale iadului pe pământ; interferenţa politicului cu economicul; concurenţa neloială – în pofida faptului că există un Consiliu al Concurenţei şi legi; lipsa credibilităţii politicilor vamale, fiscale şi altele – din lipsa unui dialog dintre oamenii de afaceri şi autorităţi”, a subliniat Viorel Chivriga.
Leonid Cerescu spune că un subiect foarte important care deosebeşte mediul de afaceri de la începutul anilor 1990' şi cel de acum este proprietatea privată. În apărarea acestei proprietăţi, patronii au devenit mai dârzi. Nivelul informaţionalizării societăţii (cu ajutorul internetului, mass-media, telefoniei mobile, etc.) a făcut ca patronii să fie mai liberi şi mai siguri în alegerea domeniului pentru investiţii, dar şi în derularea afacerilor.
Cum sunt businessmanii moldoveni
Ion Sturza spune că oamenii de afaceri din Moldova sunt lipsiţi de viziune şi curaj, un lucru care poate fi depăşit, dar deja de alte generaţii. Fostul premier vine cu un sfat pentru cei care sunt autosuficienţi şi le spune să iasă în lume şi să demonstreze că sunt competitivi; chiar dacă riscă să fie codaşi, vor fi codaşi „la oraş”, nu fruntaşi „la sat”.
Leonid Cerescu e de părere că nu este un răspuns univoc la întrebarea cum sunt văzuţi oamenii de afaceri din Moldova, dar totuşi s-ar potrivi cuvântul „diferiţi”. Din perspectiva Confederaţiei Naţionale a Patronatului, sunt oameni de afaceri cu viziuni, care încearcă să promoveze bune practici, corecţi în relaţiile cu statul şi respectiv se asociază în patronate pentru a promova un mediu de afaceri favorabil. De cealaltă parte sunt oameni de afaceri neinteresaţi de nimic, cu interes pe termen scurt, care beneficiază în mod parazitar de ceea ce obţin alţii.
Viorel Chivriga vede oamenii de afaceri ca o pleiadă de tineri care cooperează, cu viitor mare, dar dacă nu va fi schimbat nimic, acest viitor poate rămâne doar în vise. Expertul susţine că au fost şi alte state care ca şi Moldova au ieşit din URSS, dar au făcut schimbări enorme în situaţia economică, deoarece foarte des comunitatea de afaceri a fost motoraşul pentru schimbări, dar pentru ca aceasta să se dezvolte bine, oamenii de afaceri trebuie să se simtă confortabil şi să aibă condiţii optime pentru activitate.
Societatea poate contribui la dezvoltarea business-ului
Crearea unui mediu de afaceri favorabil este un imperativ al timpului, care trebuie atins cu ajutorul înlesnirilor şi stimulentelor adecvate, de rând cu răspunderea crescută şi raţională pentru încălcarea legii, spune Leonid Cerescu. Şi mentalitatea societăţii şi autorităţilor necesită a fi schimbată: de la percepţia mediului de afaceri ca „responsabil de toate relele” şi „vacă de muls pentru umplerea bugetelor” la „strat economic, care asigură existenţa statului”, prin oferirea locurilor de muncă societăţii şi respectiv unui trai decent, prin contribuirea la bugete, care la rândul lor ar soluţiona probleme sociale.
Viorel Chivriga consideră concreşterea dintre mediul de afaceri şi politica responsabilă pentru unele acţiuni abuzive şi distrugătoare. Statul şi societatea trebuie să aibă un tratament prietenos faţă de comunitatea de afaceri, deoarece aceasta este cea mai mare contribuabilă a statului. De asemenea, statul trebuie să susţină toate iniţiativele de eliminare a corupţiei, „cumetrismului”, birocraţiei, deoarece acestea opresc investitorii străini.
Totodată, societatea poate să-i preseze pe politicieni ca aceştia să dorească să separe economia de politică, să dorească să activeze precum într-o economie de piaţă. Ei trebuie să fie somaţi, ar putea fi penalizăţi la alegeri, dar şi în perioadele dintre alegeri.
Mariana Galben, IPN
august 2013
