 |
|
| Anatol Țăranu | |
Imaginile cu numărul mare de ucraineni morți în orașul Bucea din regiunea Kiev, descoperiți săptămâna trecută de forțele ucrainene imediat după retragerea trupelor ruse din zonă, au produs un șoc în lumea civilizată. Secvențele video cu cadavrele a zeci de civili pe o stradă din Bucea, localitatea recucerită în săptămână trecută de trupele ucrainene, au fost în topul știrilor televizate din toată lumea. Unele dintre victime aveau mâinile legate, fiind împușcate în ceafă. După descoperirea a numeroase corpuri neînsuflețite în Bucea, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a denunțat un act „deliberat” al forțelor ruse care s-au retras din regiune.
Reacții univoce de condamnare
Cei mai importanți lideri internaționali au reacționat public la această crimă. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat „consternată” de informațiile privind „ororile de nedescris” din zonele din care se retrag soldații ruși în Ucraina. „Este nevoie urgentă de o anchetă independentă. Autorii crimelor de război vor fi trași la răspundere”, a scris președinta Comisiei, pe contul său de Tweeter. Și șeful diplomației americane, Antony Blinken, a denunțat brutalitatea Rusiei împotriva Ucrainei și a anunțat că SUA vor contribui la „documentarea” eventualelor „crime de război” pentru ca vinovații „să fie trași la răspundere”. Iar fostul procuror pentru crime de război, Carla Del Ponte, care a investigat crime de război în Rwanda și în fosta Iugoslavie, a cerut Curții Penale Internaționale să emită un mandat de arestare pe numele președintelui rus, motivând literalmente că „Putin este un criminal de război”.
Tragedia din Bucea este doar un epizod din multiplele crime comise de armata rusă invadatoare pe teritoriul Ucrainei. Organizația internațională pentru drepturile omului Human Rights Watch a publicat recent un raport privind crimele de război din teritoriile, care au fost controlate temporar de trupele ruse, cum ar fi regiunile Cernihiv, Harkov și Kiev. Raportul a consemnat documentar multiple cazuri de omoruri a civililor de către armata rusă, inclusiv femei și copii. În replică, Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că imaginile cu civili morți în orașul ucrainean Bucea au fost "comandate" de Statele Unite ca parte a unui complot pentru a da vina pe Rusia. De fapt, propaganda rusă copie metodele propagandei hitleriste din 1939, care după distrugerea orașului basc Guernica, bombardat de aviația germană în timpul războiului civil din Spania, a încercat să transfere vina pentru această crimă pe forțele republicane.
Reeditarea „Marii minciuni”
Mai mulți experți în comunicare sesizează asemănări uluitoare a tehnicilor folosite de propaganda rusă cu varianta Marii Minciuni a naziștilor germani - o tehnică de propagandă care insistă asupra faptului că, dacă se repetă suficient de mult un neadevăr izbitor, oamenii vor sfârși prin a-l crede. Un cunoscut specialist în istoria Europei Centrale și a Holocaustului, Timothy Snyder, a publicat recent un eseu intitulat "Trucurile și tacticile lui Putin în Ucraina, asemănătoare cu cele ale lui Hitler", în care a scris că afirmația lui Putin despre "denazificarea" Ucrainei este "grotescă", deoarece încearcă să justifice invadarea unei țâri democratice - condusă de un președinte evreu care și-a pierdut rudele în Holocaust - susținând că se află acolo pentru a lupta împotriva naziștilor.
În acest context, îmbrățișarea de către propaganda rusă a metodei Marii Minciuni provoacă reacții de repudiere generalizată în opinia internațională, determinându-i și pe cei mai prudenți actori politici să-și manifeste reprehensiunea față de practicele de genocid ale armatei ruse. La Chișinău, de exemplu, masacrul din Bucea a produs o răsturnare de reacție politică a guvernării. În contrasens cu politica prudentă, asumată de mai mult timp al oficialităților de la Chișinău, de a evita motivele iritante în relația cu Moscova, de data aceasta lucrurilor li s-a spus pe nume, fără niciun menajament. În numele Republicii Moldova, președinta Maia Sandu s-a declarat șocată, alături de o lume întreagă, de masacrul din orașul Bucea de lângă Kiev, la fel condamnând fără echivoc acest război ilegal și neprovocat, declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Iar ziua de 4 aprilie 2022 a fost proclamată în Republica Moldova zi de doliu național în memoria tuturor vieților nevinovate pierdute în Ucraina.
Poziție tranșantă inevitabilă
Este cunoscut că Republica Moldova nu s-a aliat oficial sancțiunilor internaționale împotriva Federației Ruse pe motivul războiului cu Ucraina, însă le implementează parțial în zona bancară, de exemplu. Răspunzând criticilor acestei poziții de nealiniere la programul de sancțiuni, președinta Maia Sandu a dat de înțeles că această atitudine a Chișinăului oficial a fost convenită cu partenerii occidentali, care au acceptat-o datorită marilor vulnerabilități pe plan de securitate și pe plan economic ale Republicii Moldova în raport cu Federația Rusă. Însă orice politică prudentă își pierde sensul pe fundalul crimelor de război și în condițiile când securitatea statului este critic subminată. În timpul apropiat oficialitățile de la Chișinău vor fi puse față în față cu un eveniment public, care va necesita o reacție principială, capabilă să provoace o tensionare a relațiilor cu Moscova. Este vorba despre ziua de 9 mai, care tradițional desface societatea moldovenească în două, provocând disensiuni serioase în asumarea valorilor istoriei naționale de către cetățenii moldoveni. În anul curent semnificația istorică a zilei de 9 mai se va plia inevitabil pe evenimentele războiului din Ucraina, reactualizând ca niciodată istoria în percepția nemijlocită a cotidianului.
Este de netăgăduit faptul că idea victoriei în așa numitul război pentru apărarea patriei, în versiunea rusească, a devenit piatra de temelie a ideologiei statale în Federația Rusă și un argument complex al performanței naționale ruse în plan internațional. De aici și înverșunarea cu care Moscova impune glorificarea acestei victorii în afara Federației Ruse, în primul rând, în spațiul postsovietic. Iar orice ideologemă se intubă profund în memoria colectivă prin diverse simbolisme ușor de propagat și ușor de degerat de mentalul colectiv. Așa a fost inventată de propaganda imperialistă rusă panglica tricoloră, numită a Sfântului Gheorghe, neutilizabilă pe larg în perioada sovietică, ca simbol al victoriei în războiul antihitlerist și reinventată în interesul geopolitic al Moscovei postsovietice.
„Panglica” și „Z”, interzise în lume
În secolul al XIX, sub culorile acestei panglici a militarismului rus, au fost prin sânge și sabie cucerite de imperiul țarist, iar apoi deznaționalizate și rusificate, zeci de popoare. Culmea că în timpul celui de al Doilea Război Mondial, această panglică a fost pe larg utilizată de armata rusă colaboraționistă a lui Vlasov, care a luptat de partea Germaniei naziste contra armatei sovietice. Apropo, și generalul Mannerheim, ca fost general-locotenent în Armata Imperială Rusă, dar și ca președinte al Finlandei, atacată de sovietici în 1940, purta la gât atât Crucea Sfântului Gheorghe, cât și crucea germană hitleristă. Toate aceste momente stânjenitoare pentru ideologii sovietici au determinat neutilizarea acestui simbol tricolor de către propaganda sovietică. Însă avatarul imperialismului rus după implozia URSS, a adus la născocirea și utilizarea unei simbolistici noi, în așa fel fiind reinventată de propagandiștii Kremlinului panglica Sfântului Gheorghe în formula stilizată a simbolului victoriei Rusiei în cel de al Doilea Război Mondial ca element de bază al propagandei ruse de revanșă imperialistă.
Conștientizând în deplină măsură pericolul propagandei imperialiste ruse, Ucraina a interzis, în 2014, după anexarea de către Rusia a Crimeii, panglica Sfântului Gheorghe simbol asociat separatiștilor pro-ruși, iar autoritățile ucrainene au decis să sărbătorească Ziua Victoriei de 9 mai prin simbolul Macului Roșu. De asemenea, Belarusul și Kazahstanul au anunțat că vor sărbători Ziua Victoriei fără panglica Sfântului Gheorghe. Și în cultura populară controversele referitoare la panglica Sfântului Gheorghe, au determinat în raport cu ea o răspândire largă a peiorativul de ”Panglica de Colorado”, sau ”Panglica gândacului de Colorado”.
În actualul război din Ucraina soldații ruși folosesc pe larg, alături de semnele „Z” și „V”, panglica de Colorado, ca însemn de apartenență la armata invadatoare, panglica de curând devenind în opinia internațională un marcher distinct al imperialismului rus. Repede se înmulțește și șirul de țări în care la nivel de lege simbolul tricolorului de Colorado este interzis pentru utilizarea publică. Astăzi acceptarea și utilizarea în public a panglicii Sfântului Gheorghe devine o manifestare fățișă de susținere a războiului rus împotriva Ucrainei, de aprobare a crimelor de război aidoma măcelului de la Bucea.
Pe cât de actuală, pe atât și de întârziată
În acest context, intenția Parlamentului moldovenesc de a interzice utilizarea în public a simbolisticii de război, fiind vorba atât de litera Z, cât și de controversata panglică a Sfântului Gheorghe, devine pe cât de actuală, pe atât și de întârziată. Faptul că în Republica Moldova nepermis s-a tărăgănat cu aprecierea oficială a rezultatelor celui de al Doilea Război Mondial în concordanță cu interesele naționale ale statului moldovenesc, în speță, a semnificației istorice a zilei de 9 mai, face societatea moldovenească în continuare prizonieră a percepțiilor distorsionate a Moscovei asupra acestor evenimente. Atunci când în condițiile actualei agresiuni militare ruse asupra statului vecin Ucraina, în Republica Moldova se găsesc politicieni care pledează deschis comemorarea zilei de 9 mai în tradiția ideologemei militariste ruse, aceasta vorbește despre vulnerabilitatea enormă a societății moldovenești în perspectiva păstrării pericolului unei invazii militare străine. Inclusiv atestă și o desolidarizare fățișă de lupta eroică a poporului ucrainean pentru libertatea sa, dar și pentru libertatea noastră. De fapt, asemenea declarații vorbesc despre intenția coloanei a cincea ruse în Republica Moldova de a ieși din subsoluri și a ataca deschis poziția oficială a Chișinăului față de războiul din Ucraina. În această perspectivă actuala guvernare are datoria să întreprindă toate măsurile legislative, politice și de alt gen, inclusiv mobilizarea suportului internațional de urgență pentru a crește reziliența Republicii Moldova față de agresiunea hibridă în desfășurare, dar și pentru a descuraja și preveni o potențială agresiune convențională din partea Rusiei asupra statului nostru.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.