Politicienii comunică rău cu oamenii, se creează impresia că se împușcă cu slogane pentru înșiși politicienii. Mesajul lor nu e făcut pentru om, iar cel pro-european e adesea prea complicat transmis și omul simplu nu-l poate prinde. Este opinia lui Mark Mazureanu, specialist în societate civilă, politici comparate și relații internaționale. „Politicienii foarte des nu transmit mesajul corect. Nemaivorbind de practicile de a transmite mesaje false sau denaturate. Omul simplu e ușor fraierit și nu are timp să consulte aceeași informație în diferite surse. Cel care creează abundența de mesaje câștigă în fața mesajelor de calitate. Întrebarea e cum putem face mesajul de calitate abundent și preluat de oameni?”, a spus Mark Mazureanu, în cadrul unei dezbateri publice organizată de IPN.
Cu referire la cum percepe populația informația și cum își fixează prioritățile politice, de ce prioritățile se schimbă de la o perioada la alta și care sunt factorii care influențează schimbarea acestora, Mark Mazureanu a menționat că entitatea umană trebuie analizată ca un actor în procesul politic prin prisma a trei parametri. „În primul rând, e vorba de argumentul rațional, care îi dictează omului prioritatea. Respectiv, dacă contextul internațional schimbă structura de beneficii pentru anumite grupuri sociale, și prioritățile se schimbă. Spre exemplu, dacă Rusia a început să expulzeze lucrătorii moldoveni, prioritățile pro-ruse ale moldovenilor au început să scadă. Al doilea argument ține de valorile culturale, care rezistă în timp. În comparație cu argumentul rațional care poate fi ajustat destul de repede, cel cultural rezistă și aici e mai greu. Al treilea e aspectul social, „efectul turmei” sau presiunea din jur. Când începe a crește masa critică de suport în favoarea unei idei într-o anumită comunitate, de obicei, masa de suport influențează și restul comunității”, a observat expertul.
Potrivit lui, în teoria relațiilor internaționale și a politicilor comparate există „regula pendulului”. Potrivit acesteia, dacă o persoana știe o informație, ea se revarsă, la fel ca și puterea, statul. „Când există un stat cu o capacitate maximă, capacitatea lui de a proiecta o anumită putere se revarsă spre țările din jur. De aceea, Rusia are efecte asupra statelor alăturate, iar UE - asupra statelor alăturate ei. Dacă aplicăm aceeași formulă, statele care ne înconjoară, România, Georgia, Ucraina au un anumit efect asupra Moldovei. Statele Parteneriatului Estic au două linii de politici, ele lucrează împreună, într-un concert politic, în relația cu UE și întrucât sunt grupate, creează și un concert politic între ele. Georgia și Ucraina sunt două state care au suferit în urma unei interacțiuni armate cu Rusia, iar Moldova se află tot pe acolo și de aici se creează impresia că ar trebui să fim grupați. Întrucât cele două state trec printr-un proces de identificare și fortificare a ideii naționale, creată în Georgia și Ucraina pe principiul rezistenței contra unui inamic comun, Rusia, evident că statele caută în Moldova un partener în fortificarea acelei idei naționale. Aceeași tendință o vedem și în Moldova, și e una benefică. Toate cele trei state primesc un suport permanent din partea UE, SUA și suport mutual unul de la altul. Atâta vreme cât lucrează „în concert”, Rusia nu mai are capacitatea de a dezmembra și hărțui fiecare stat în parte. Lucrând împreună, creează un fel de idee centrală în care și oamenii încep a crede”, a opinat specialistul.
Cu referire la factorii care influențează atitudinea pro-europeană a moldovenilor, Mark Mazureanu a afirmat că „din inerție mai punem pondere majoră pe Uniunea Sovietică”. În opinia sa, generația Uniunii Sovietice nu mai există, iar noile generații nu mai cunosc Uniunea Sovietică, respectiv tinerii nu-i mai împărtășesc valorile. „Acum e un alt spațiu, o altă undă care se creează pe ruinele sovietismului. Este un post-sovietism, iar valorile sovietice nu mai sunt. În același timp, din punct de vedere cultural, lumea din regiune se simte distinctă de spațiul românesc. Potrivit sondajelor, o bună parte vrea cu România pentru ca să aibă bani, locuri de muncă, călătorii, pașapoarte etc., dar spiritual - nu. Chiar dacă proiecția culturală e din ce în ce mai intensă, fiind foarte mult timp în spațiul estic, lumea se simte mai confortabil așa”, a spus Mark Mazureanu.
El afirmă că influența organizațiilor societății civile asupra viziunilor pro-europene ale comunității este una importantă și benefică, iar în calitate de exemplu poate fi adusă contribuția OSC asupra progresului ecologic. „Comparativ cu anii 90, când periferia capitalei era plină cu gunoaie, mișcarea ecologistă a fost cea care a îndreptat lucrurile, și fără mare vâlvă. Datorită societății civile, când mergi prin parc nu vezi mucuri de țigară sau gunoaie împrăștiate”. „Educația ecologică a fost realizată de grupuri mici din societatea civilă. Ea are influență, chiar dacă nu „latră” atât de tare. Imaginea ei nu e atât de vizibilă ca a unui politician pe care îl vezi des la TV, dar are o influență și este una foarte bună”, a conchis Mark Mazureanu.
Dezbaterea publică „Atitudinea societății față de UE: motive obiective și manipulări politice și geopolitice. Situația din Moldova pe fundalul situației din Ucraina și Georgia”, este ediția a 185-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurată de Agenția de Presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.
