În primele nouă luni ale anului, 562 de persoane cu dizabilități s-au adresat la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă, fiind în căutarea unui loc de muncă. Acestora le-a fost atribuit statut de șomer, iar 154 au fost plasate în câmpul muncii. Datele au fost prezentate de către vicepreședinta Comisiei parlamentare sănătate, protecție socială și familie, Marina Morozova, la dezbaterea publică „Incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit Marinei Morozova, este îmbucurător faptul că există interes din partea beneficiarilor și că ANOFM oferă oportunități persoanelor cu dizabilități. Deputata a spus că este necesar ca acestea să fie promovate mai mult pentru ca la ele să aibă acces toate persoanele cu dizabilități care pot și vor să muncească.
Marina Morozova a precizat că în nouă luni ale anului 2024, 562 de persoane cu dizabilități au fost înregistrate cu statut de șomer– ceea ce constituie 4,3% din totalul persoanelor înregistrate ca șomeri. De asemenea, 154 de persoane cu dizabilități au fost plasate în câmpul muncii, ceea ce ar însemna 27 % din totalul persoanelor cu dizabilități șomere.
„Noi ne bucurăm că ANOFM are mai multe linii de bugetare pentru a ajuta persoanele cu dizabilități. Aici mă refer și la acea măsura de a subvenționa locul de muncă – compania care angajează o persoană cu dizabilitate poate primi un buget pentru a organiza locul de muncă pentru angajatul cu dizabilitate. Există subvenții pentru acoperirea cheltuielilor de transport ale persoanelor cu dizabilități, pentru a se deplasa la locul de muncă”, a notat vicepreședinta Comisiei parlamentare sănătate, protecție socială și familie.
În ceea ce privește pregătirea persoanelor cu dizabilități pentru angajare, din păcate, spune deputata, numărul lor este foarte mic. Or, ANOFM oferă tuturor șomerilor vouchere pentru formare profesională. „Avem doar patru beneficiari, care au aplicat pentru acest voucher pentru formare profesională. Pe partea aceasta trebuie să mai lucrăm. De regulă, persoanele cu dizabilități nu întotdeauna au o specialitate. Măsura de acordare a voucherelor pentru a trece un curs de pregătire ar susține persoanele cu dizabilități, iar apoi să se angajeze”, a declarat Marina Morozova.
Potrivit datelor prezentare de deputată, în Republica Moldova sunt 162 de mii de persoane cu dizabilitate, dintre care 11 mii - copii. Atât pentru adulți, cât și pentru copii, statul pune la dispoziție un șir de servicii sociale. „În ultimul timp s-a lucrat mult pentru a oferi diferite tipuri de servicii sociale, care au fost elaborate și aprobate, – regulamente, standarde minime de calitate. Aici vorbim despre serviciul social „Locuințe protejate”. Sunt 37 de servicii cu aproximativ 200 de beneficiari. Totodată, în majoritatea raioanelor este serviciul social „Casa comunitară”, în care sunt la fel beneficiari și copii cu dizabilități. Este serviciul „Respiro” – sunt cinci astfel de servicii, cu aproape 130 de beneficiari. Avem serviciul social „Îngrijire în plasament pentru adulți” și serviciul social „Centru de zi pentru persoane cu dizabilități””, a punctat deputata.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale a extins, recent, în toate raioanele, serviciul „Echipa mobilă”, serviciu alcătuit dintr-un lucrător medical, un logoped, un kinetoterapeut, un psiholog care au în dotare o mașină cu toate cele necesare. Acești specialiști merg la persoana cu dizabilități acasă, pentru a presta servicii de asistență socială și medicală. Potrivit ei, problema e că nu prea se găsesc specialiști care să acorde aceste servicii.
„La etapa actuală, Ministerul a definitivat Programul național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități și Programul de acțiuni pentru anii 2025-2029, care reprezintă un document de politică publică pe termen mediu și descrie, de fapt, acțiunile necesare care ar fi de realizat pentru asigurarea incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități în Moldova”, a mai spus deputata Marina Morozova.
Dezbaterea publică la tema „Incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități” este organizată în cadrul proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, finanțat de către IMS.
