Viziunea comună a României și Republicii Moldova este de a investi foarte mult în tineretul care optează pentru o carieră didactică, fie că e din Moldova sau România, deoarece pedagogia nu este o profesie doar unde înveți anumite îndeletniciri sau îndemânări, este o profesie unde trebuie să-ți asumi și riscuri. O spune Mariana Marin, președinta Asociației Generale a Învățătorilor din România, filiala din Republica Moldova, conferențiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova și conferențiar universitar la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, la dezbaterea publică „Poduri educaționale între România și Republica Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit Marianei Marin, anterior, la școlile pedagogice erau probe de admitere pe abilități pedagogice. Așa a fost admisă generația anilor ‘90 de profesori. Astăzi, se pun la dispoziție tehnologii care pot înlocui niște abilități. Dar, consideră conferențiarul universitar, esențial este ca profesorii să fie modele în fața elevilor prin inteligența emoțională.
În altă ordine de idei, Mariana Marin a remarcat că în ultimii ani, pe agenda curriculară europeană sunt mai multe discipline integrate, cum ar fi istorie și geografie, fizică, biologie, disciplinele STEM. În România, la clasele primare, de mai mulți ani are loc o integrare a disciplinelor. Ea spune că este interesată de acest subiect, deoarece, pe agenda Ministerului Educației din Moldova este o reformă curriculară anume pe segmentul integrator. Din România pot fi preluate experiențe și practici interesante, precum practicile STEM care ar fi bine să fie aduse și în disciplinele universitare. Moldova e interesată să se inspire reciproc cu România pe digitalizare și curriculum integrat.
Varianta nouă a curriculumului din Republica Moldova, partea vocațională nu este prevăzută în mod expres. Se pune accent pe o reactualizare a curriculumului pe partea digitală. Mariana Marin consideră că precedentul curriculum a fost unul foarte bun, dar a urmat pandemia, ceea ce a făcut regândirea acestuia, pentru a revizui conținutele, metodele. Acest curriculum pune accent pe profesiile viitorului. În 2022 a venit inteligența artificială, astfel, noile profesii sunt axate pe inteligența artificială. Curriculumul este axat pe aceea ca viitorul matur să-și poată găsi mereu alte conectări, posibilități de a învăța și câștiga un ban.
Pe partea de clase primare și limba și literatura română, Moldova încearcă să se sincronizeze cu ceea ce se dă în România. S-au adus nou în ediția curentă a curriculumului din Republica Moldova teme de dicție, comunicare, comunicare verbală și nonverbală, competența identitară. S-ar dori ca Bucureștiul să preia pe agenda curriculară personalități din Moldova care au promovat românismul ca să fie cunoscute în România, dar consideră că și Moldova ar putea veni cu proiect prin care să fie promovate personalitățile din Moldova.
Dezbaterea publică „Poduri educaționale între România și Republica Moldova” este ediția a 15-a din cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
