Studierea limbii române de către persoanele alolingve ar putea fi impulsionată prin oferirea unor stimulente financiare la angajarea în câmpul muncii. Opinia aparține scriitoarei Maria Pilchin și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice la tema „Șansele limbii române și ale societății moldovenești”, organizate de Agenția de Presă IPN. Potrivit scriitoarei, Programul național privind învățarea limbii române, demarat de Guvern, este binevenit și ar putea avea un succes sporit, dacă angajatorii ar oferi sporuri financiare angajaților care cunosc limba română.
Recent, Guvernul a aprobat Programul național privind învățarea limbii române. Acesta este destinat inclusiv adulților care vor să își perfecționeze cunoștințele sau să studieze limba română de la zero. Cursurile sunt gratuite, cheltuielile fiind acoperite din bugetul de stat. Scriitoarea Maria Pilchin spune că alolingvii din Republica Moldova vor fi încurajați să urmeze cursurile acestui program, dacă ulterior, la angajarea în câmpul muncii, ar beneficia de stimulente financiare.
„Acest program poate fi foarte bine implementat în câmpul muncii. Atunci când tânărul angajat vine la angajator să existe unele prevederi de stimulare și să existe examen de evaluare a cunoașterii limbii. Ar fi binevenit un mecanism în câmpul muncii grație căruia datorită cunoașterii limbii oficiale, angajatul are un adaos la salariu. Dacă nu cunoști limba, nu ai acest adaos. Nu e vorba de pedeapsă. După anii 90, alolingvii au migrat spre zona privată. Pentru că în instituțiile statului, un impediment în a face o carieră era necunoașterea limbii. Părinții care într-adevăr s-au gândit la viitorul copiilor lor au insistat ca ei să învețe limba română și acești copii sunt astăzi integrați în societate”, a spus scriitoarea Maria Pilchin.
Programul național privind învățarea limbii române se va desfășura pe parcursul anilor 2023-2025. Ministerul Educației și Cercetării preconizează că, prin acest program vor fi instruite numai în anul 2023 circa 2,5 mii de cadre didactice și de conducere din instituțiile de învățământ general și circa 4 mii de persoane adulte din diverse categorii profesionale (justiție, medicină, arte, administrație publică centrală și locală etc), inclusiv refugiați din Ucraina. Scriitoarea Maria Pilchin spune că invazia Rusiei asupra Ucrainei determină tot mai mulți vorbitori de limbă rusă să studieze română.
„Rusia a pornit un război de agresiune față de Ucraina și în mediul vorbitorilor de limbă rusă a apărut interesul de a învăța limba română. Am văzut pe rețele de socializare oameni de afaceri care au anunțat că se apucă să învețe limba română, părinții au conștientizat că drumul spre Moscova e închis, iar copilul lor va trebui să facă studii la Chișinău, București sau Paris, iar limba română, fiind o limbă europeană, îi va facilita acest drum. Paradoxal, dar soluția studierii limbii a venit de la acest război, știu cazuri când părinții și-au transferat copiii de la o școală cu predare în limba rusă la o școală cu predare în limba română”, a explicat scriitoarea.
Potrivit Mariei Pilchin, după declanșarea războiului din Ucraina, argumentele în favoarea studierii limbii române nu mai sunt unele idealiste, ci foarte pragmatice. Părinții vorbitori de limbă rusă înțeleg că această limbă nu poate oferi un viitor prosper copiilor lor.
„Părinții nu vor ca fiii lor să ajungă la Moscova, pentru că peste cinci ani ar putea ajunge pe front. Și nicio mamă nu-și dorește acest lucru. Uneori, o situație-limită, cum e războiul, declanșează o memorie istorică și anumite instincte de supraviețuire, iar individul, în primul rând, vrea să fie în siguranță. Războiul a developat partea negativă a neintegrării într-o comunitate, a neînvățării limbii oficiale”, a mai spus Maria Pilchin.
Dezbaterea publică la tema „Șansele limbii române și ale societății moldovenești” este a 289-a ediție de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
