Marginalizarea, atitudinile discriminatorii și excluderea grupurilor minoritate sunt alimentate de mai mulți factori, inclusiv de discursul de ură, care este prezent practic zilnic în diferite contexte. Și deși au fost adoptate mai multe modificări legislative, în continuare rămân necesare intervenții structurate pentru a le asigura incluziunea socială și economică tuturor grupurilor minoritare. Un studiu prezentat de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare denotă că în Moldova, cele mai discriminate și marginalizate sunt persoanele LGBT, persoanele cu HIV, foștii deținuți, persoanele cu dizabilități intelectuale și persoanele cu o altă religie, etnie sau naționalitate.
Într-o conferință de presă la IPN, Natalia Covrig, directoarea executivă a CPD, a declarat că datele din studiu indică un nivel înalt de prejudecăți și atitudini discriminatorii. Și în pofida faptului că s-au întreprins mai multe măsuri pentru a spori nivelul de incluziune și coeziune socială, anumite grupuri continuă a fi marginalizate. „Când vorbim despre LGBT, avem în jur de 78% de persoane care nu ar fi de acord să fie vecini cu reprezentanții acestui grup și 75% dintre cetățenii moldoveni nu ar fi de acord să fie colegi de muncă cu reprezentanții grupului respectiv. Circa jumătate din populația Republicii Moldova nu are fi de acord să fie vecini sau să fie colegi de muncă cu persoanele care trăiesc cu HIV și persoanele care au fost deținute”, a menționat Natalia Covrig.
Gheorghina Drumea, secretara Coaliției pentru Incluziune și Non-Discriminare, a menționat că în ultimul an s-a reușit adoptarea mai multor prevederi legale care au permis crearea unui mecanism mai bun de protecție a victimelor discriminării, atât pe componenta contravențională, cât și pe cea penală. De asemenea, s-au criminalizat mai multe fenomene, printre care instigarea la discriminare prin intermediul discursului public sau a manifestărilor publice.
„Totuși este o mică lacună. Dacă vorbim despre discursul de ură clasic, care vine să discrediteze, să înjure, să stereotipizeze în continuare un grup sau anumite persoane pe un anumit criteriu – religie, etnie, LGBT – acest discurs rămâne fără acoperire. Unica soluție este adresarea la Consiliul pentru Egalitate și tot nu în toate cazurile. Respectiv, aici mai rămâne să luptăm, să realizăm un mecanism eficient împotriva discursului de ură clasic”, a notat Gheorghina Drumea. Potrivit ei, o restanță mai rămâne ratificarea protocolului Convenției Europene a Drepturilor Omului privind interzicerea în general a discriminării. Or, mecanismele internaționale rămân unul dintre cele mai eficiente instrumente prin care victimele își pot face dreptate.
Andrei Brighidin, membru al Consiliului pentru Egalitate, constatările studiului trebuie să dea de gândit, inclusiv decidenților pentru a identifica soluțiile și politicile potrivite, astfel încât să fie asigurată coeziunea socială. De asemenea, pentru menținerea și amplificarea drepturilor omului și a egalității, implicit a demnității umane în Republica Moldova. Potrivit lui, pe parcurs au fost operate mai multe modificări legislative prin care au fost introduse mai multe remedii pentru victimele formelor distincte de discriminare, cum ar fi hărțuirea, victimizarea. De asemenea, Consiliul a obținut competența de a aplica direct contravenții în partea ce vizează împiedicarea activității sale, inclusiv neexecutarea recomandărilor și prescripțiilor stabilite în deciziile sale.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.