Revista IPN a evenimentelor și tendințelor social-politice (27.04 - 03.05.2020)
Evenimente în top, de la A la Z
I. Împrumutul rusesc: din fântână-n puț
II. Dezvăluiri de la fostul șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari
III. Ajutoare de la NATO – da, recunoștință pentru NATO - ba!
TOP I După ce Curtea Constituțională a suspendat legea de ratificare a creditului din Rusia, președintele Igor Dodon a declarat că, dacă aceasta va bloca legile votate în Parlament, de la 1 mai salariile bugetarilor și pensiile nu vor fi achitate. Abordarea în cauză a fost calificată de fostul judecător la Curtea Constituțională, Nicolae Osmochescu ca fiind șantaj și presiuni inadmisibile asupra judecătorilor Curții Constituționale.
Atât opoziția, cât și experții, au criticat dur declarațiile șefului statului în privința imposibilității achitării pensiilor și salariilor, considerându-le șantaj și acțiuni de presiune asupra judecătorilor Curții Constituționale, dar și a oponenților politici.
Totodată, Platforma DA a depus o sesizare la Curtea Constituțională împotriva Acordului de împrumut cu Federația Rusia. La fel și grupul Pro-Moldova a atacat la Curtea Constituțională Acordul sesizând încălcarea procedurilor la adoptarea mai multor legi în Parlament.
Tot ei au depus două plângeri la Procuratura Generală împotriva președintelui Igor Dodon, iar președinta PAS Maia Sandu a sesizat Procuratura Anticorupție în vederea tragerii la răspundere penală a tuturor celor care au negociat și organizat semnarea Acordului de împrumut cu Federația Rusă - viceprim-ministrul, ministrul finanțelor, Serghei Pușcuța, ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguță, dar și alte persoane implicate în aceste procese.
Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, a declarat într-un briefing că acordul subminează interesele Republicii Moldova, le promovează pe cele ale Federației Ruse, a fost negociat netransparent și nu corespunde standardelor internaționale.
Victor Ciobanu, analist politic: „Dacă e să ne amintim, Igor Dodon a promis întâi că va face drumuri - reieșind din campania electorală s-a prefigurat acest acord de împrumut. A fost inițial de 500 de milioane, apoi 300, apoi 200. Iată că acuma deja Dodon preferă să ne sperie că dacă nu vine acest împrumut de la ruși atunci nu se vor plăti începând din luna mai pensiile și salariile, or, acest acord nu prevedea aceste lucruri din start”, a menționat expertul.
Oazu Nanoi :„...grav este acel blestemat articol 7.2 care este absolut obscur și m-am gândit că acest articol poate să-i permită Rusiei, atunci când Dodon va pierde, să ne impună niște datorii atât de astronomice încât să ne distrugă”.
Într-un comunicat al PSRM se spune că coaliția de guvernare apreciază și salută asistența externă oferită Moldovei de partenerii externi: Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană, Banca Mondială, Federația Rusă, Turcia. De asemenea, Chișinăul este recunoscător pentru sprijinul anunțat de România, la 10 ani de parteneriat strategic, pentru Republica Moldova: echipe de medici, măști, materiale sanitare și medicamente vor ajunge la Chișinău în perioada următoare.
Spre deosebire de președinție, Partidul Socialiștilor a menționat în același comunicat de presă că Ministerul Finanțelor a încasat peste 4 miliarde lei oferiți de Fondul Monetar Internațional cu care se vor achita în mod prioritar salariile, pensiile și alte plăți sociale. Potrivit PSRM, ar putea să rămână fără acoperire financiară cheltuieli în valoare de 200 de milioane de euro, care urmau să vină din Federația Rusă. „În cazul blocării acestei finanțări de Curtea Constituțională, Guvernul va trebui să vină în Parlament cu rectificare, reducând peste 4 miliarde de lei, cheltuieli pentru economia națională, locuri de muncă pentru cetățenii reveniți de peste hotare, dar și unele cheltuieli sociale și investiționale”, se menționează în comunicatul PSRM.
Totodată, socialiștii au evitat să revină la întrebările pe care le cereau înaintea votării de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei pe marginea documentului în fază de proiect, invocând doar faptul că Guvernul va fi nevoit să renunțe la reparația drumurilor, la subvenționarea dobânzilor pentru creditele acordate agenților economici, la programul de rambursare a TVA pentru agenții economici, la alocarea mijloacelor suplimentare pentru sistemul medical.
Guvernarea a reușit să deplaseze atenția de pe acordul negociat prost pe orchestrarea unor atacuri asupra magistraților CC. Deputatul Partidului Socialiștilor, Vasile Bolea, a depus o sesizarea la Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând „de a atesta abaterile disciplinare ale magistraților Curții Constituționale Liuba Șova, Nicolae Roșca și Domnica Manole, pornind procedurile disciplinare și sancționarea magistraților prin încetarea mandatelor de judecător al Curții Constituționale, pe motivul încălcării jurământului depus, prin divulgarea secretului deliberării la alegerea președintelui Curții Constituționale și admiterii ingerințelor în activitatea Curții”.
Juristul Vladislav Gribincea a calificat demersul deputatului socialist de a le ridica mandatele judecătorilor Curții Constituționale Domnica Manole, Nicolae Roșca și Liuba Șova, drept „circ”. El susține că cei trei judecători pot fi sancționați doar de către instituțiile care i-au desemnat în funcții, adică Parlamentul sau Guvernul. Iar fostul președinte al CC Alexandru Tănase spune că „dacă sesizarea dată nu ar fi avut antetul Parlamentului și nu ar fi fost semnată, aș fi crezut că asistăm la o farsă”.
În context, Partidul Unității Naționale a considerat că „solicitarea PSRM este un grav atac la adresa independenței Curții Constituționale având drept scop intimidarea judecătorilor. Acțiunile PSRM, asemeni celor lui Plahotniuc, vizează subordonarea tuturor instituțiilor statului și evidențiază disperarea lui Igor Dodon în fața pierderii fotoliului de președinte al Republicii Moldova”, susțin reprezentanții Partidului Unității Naționale.
Totodată, primarul de Bălți Usatîi a declarat că judecătorii Liuba Șova, Nicolae Roșca, Domnica Manole și Serghei Țurcan ar fi filați de structurile de forță.
Joi seara președinta instanței, Domnica Manole, a declarat că patru din șase judecători ai Curții Constituționale vor depune plângeri la Procuratura Generală din cauza îngrijorărilor că sunt filați pentru a fi supuși presiunilor și intimidărilor. Manole care se numără printre cei patru a spus că plenul Curții a fost deja sesizat de judecători iar sesizarea lor precum și declarații ale unor politicieni apărute în presă vor fi puse la baza plângerilor la procuratură.
Pentru că lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a scris că formațiunea primește „informații de la organele de drept că Igor Dodon și complicii lui au pornit o adevărată vânătoare împotriva judecătorilor Curții Constituționale”, Procuratura Generală a anunțat că nu a inițiat vreun proces penal, nu a autorizat și nu a intervenit către judecătorul de instrucție pentru a fi autorizate măsuri speciale de investigații în privința judecătorilor Curții Constituționale.
Cu toate că experții în drept constituțional și foștii membri ai Curții Constituționale au declarat că CSM nu are competența să aplice sancțiuni sau să-i demită pe membrii Curții Constituționale, nu se exclude că actuala componență a CSM ar putea lua decizii într-un domeniu care nu le aparține. Aceasta pentru că, în ziua creării coaliției PSRM și PDM, partenerii au decis de urgență numirea a patru membri noi ai CSM. Potrivit experților, "acest lucru s-a făcut astfel încât coaliția de guvernământ să obțină majoritatea în CSM". Dar există și opinii că instituția va evita orice implicare.
Comentând pentru Europa liberă acțiunile actorilor politici axate pe subiectul împrumutului rusesc, expertul Anatolie Golea a opinat: „Pentru mine este aproape clar că, indiferent de decizia Curții Constituționale, acești bani nu vor ajunge în Republica Moldova, pentru că a apărut acest scandal neplăcut pentru Federația Rusă, dar și pentru că în Federația Rusă lucrurile s-au complicat. Deși suma nu este foarte mare pentru Federația Rusă, două sute de milioane de euro oricum contează.”
Împrumutului cu pricina, fiind numit preferențial, i-a fost dedicat un comentariu al MAE al Federației Ruse. Departamentul de externe rus și-a exprimat nedumerirea în legătură cu reacția manifestată în unele cercuri politice de la Chișinău, precum și mirarea că unii politicieni moldoveni au văzut componenta politică în voința sinceră a Rusiei de a fi de ajutor poporului Moldovei. Comunicatul nu amintește nimic despre includerea datoriilor private și altor clauze bizare în formatul documentului, care au condus la suspendarea legii în Curtea Constituțională a Republicii Moldova.
TOP II. Dezvăluiri de la șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari. Acesta a declarat că președintele Igor Dodon ar fi primit în anii 2013-2014 sute de mii de euro de la liderul Partidului Șor -Ilan Șor. Morari a dezvăluit că în „celebra geantă” pe care i-a transmis-o Șor președintelui, s-ar fi aflat 1,5 milioane de euro.
„Sunt într-o dilemă foarte delicată și vă explic de ce: dosarul este la faza urmăririi penale. Ilan Șor a făcut declarații, a fost audiat. El a spus că în perioada 2013 - 2014 ar fi transmis 1,5 milioane de euro unei persoane cu funcție de demnitate publică care este președintele Republicii Moldova la acest moment, dar atunci avea altă funcție. El a mai declarat sub semnătură că a achitat pentru familia Dodon și pentru funcționarul Dodon zboruri care au fost acceptate de Dodon. Fie pentru călătorii de lux”, a spus Viorel Morari.
În prezent, Viorel Morari este bănuit de îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari, cu folosirea situației de serviciu, iar Ilan Țor, fugar, în luna septembrie 2019, lipsit de imunitate, a oferit un interviu unde a spus că „în geanta neagră erau bani, desigur. Bani pe care Filat i-a transmis lui Dodon ca să-l voteze pe președintele Timofti. Filat a luat banii de la BEM, iar Dodon a votat mișelește pentru Timofti contra sumei de 3 milioane de dolari. Au fost mai multe genți”, a spus Șor.
De notat că, în cadrul unei conferințe de presă susținute deja în februarie 2019, Ilan Șor a declarat că președintele Igor Dodon ar fi beneficiat de mai multe favoruri din partea lui. De exemplu, că șeful statului ar fi călătorit anterior cu avionul primarului degrevat de Orhei, s-ar fi folosit de mașinile și de casa lui Șor. Acesta a spus că a luat decizia de a face publice aceste lucruri după ce familia sa ar fi fost amenințată cu dosare în Rusia, la rugămintea lui Dodon. Șor a venit la conferință și cu o geantă, despre care a spus că este asemănătoare celei pe care i-a dat-o în trecut lui Igor Dodon.
Președinția a negat acuzațiile, menționând atunci că ele „trebuie tratate exclusiv în context electoral”. În aprilie 2019, fiind întrebat repetat despre geanta lui Șor, Igor Dodon refuzat să comenteze.
Deoarece printre mărturiile sale Viorel Morari a afirmat că procurorul general-adjunct, Ruslan Popov, are tangențe directe cu politicul, iar procurorul general al Republicii Moldova este ghidat de către adjunctul său, Procuratura Generală (PG) a specificat că „nu intră în polemici cu inculpații. Este o reacție firească a unui inculpat și urmărit penal, pe care-l așteptăm cu probe în instanță și procuratură. Înțelegem și ne pare rău pentru starea de neputință, agonie și isterie în care se află mai ales acum, când vociferează acuzații la indicația celor, pe care i-a acoperit cât timp a fost în funcție”, se precizează în nota oferită de PG.
TOP III. Câteva zile în urmă, autoritățile de la Chișinu au comunicat masiv despre donația Ungariei de 100 de mii de măști și cinci mii de echipamente medicale de protecție împotriva COVID-19. Premierul moldovean a mulțumit pentru lotul de ajutor oferit de Guvernul maghiar țării noastre. Și ministrul de externe Oleg Țulea, „bun prieten”, cum a menționat chiar el, cu omologul său din Ungaria Péter Szijjártó, a exprimat mulțumiri statului maghiar.
Acțiunea în cauză ar fi servit drept ilustrație elocventă a punerii în fapt а Acordului de parteneriat strategic între cele două state, semnat în martie curent, dacă NATO n-ar fi dat un comunicat care ar clarifica că prin Ungaria Alianța a satisfăcut solicitarea Republicii Moldova de asistență în legătură cu COVID-19, adresată de ministerul apărării al Republicii Moldova la 1 aprilie.
Discrepanța a observat-o politologul Dionis Cenușa, care a scris că „acest ajutor a fost posibil datorită mecanismului de solidaritate al NATO... De altfel, nici premierul Ion Chicu și nici ministrul de Externe Oleg Tulea nu au spus niciun cuvânt cu privire la NATO”, a scris Dionis Cenușă pe Facebook.
La rândul său, șeful diplomației de la Budapesta a menționat doar telegrafic „Parteneriatul Estic”, „Uniunea Europeană” și „NATO” ca generatori ai ajutoarelor pe care el le-a adus la Chișinău, dar a accentuat posibilitățile de valorificare a documentului semnat în martie și disponibilitatea Ungariei de a da o mână de ajutor pe alte segmente.
Fără a face trimitere la solicitările prietenilor săi din Moldova, Péter Szijjártó a spus că apreciază politica de la Chișinău, pe care a numit-o „orientată spre interesele naționale”. El a lansat și câteva aluzii acide la adresa Uniunii Europene, care a atenționat recent Ungaria că încalcă normele statului de drept prin măsurile de urgență instituite. „Noi am cerut Uniunii Europene să nu acorde calificări discriminatorii politicului din Republica Moldova și să acorde acel ajutor financiar care s-a semnat deja pentru Republica Moldova. 70 de milioane de euro nu s-au livrat încă și am cerut să se disburseze imediat din partea Comisiei Europene către Chișinău”, a spus oficialul.
Aceeași reticență de a spune ceva despre ajutorul primit via NATO politologul a observat-o „și în cazul Ministerului Apărării, care este de fapt instituția care pe data de 1 aprilie a solicitat ajutor de la NATO”. Adevărat, că solicitarea a conținut așa formule, încât s-ar putea crede că s-a dorit de a „descuraja acordarea lui (ajutorului), dar oricum Ministerul Apărării putea și încă poate să publice date despre contribuția NATO”.
„Asemenea comunicare din partea oficialilor intră ușor în categoria dezinformărilor. De aceea, autoritățile sunt obligate să corecteze comunicatele de presă cât mai devreme posibil”, conchide Dionis Cenușa.
Evenimentele săptămânii, succint
OPOZIȚIA PARLAMENTARĂ
1. Guvernarea, pasibilă de improvizații „artimetice”
GUVERN/COMISIA PENTRU SITUAȚIA DE URGENȚĂ
2. Felicitări de Ziua presei ⸎ 3. Premierul Ion Chicu către președintele de Comisie Chicu Ion ⸎ 4. Amenzi mari pentru oameni mici ⸎ 5. 10 ani ca 10 zile...⸎ 6. Medici, treceți Prutul!
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
7. Statisticile vieții, statisticile morții... ⸎ 8. Medicii de familie, băgați în prima linie ⸎ 9. Voluntari pentru viață, nu pentru moarte
PROCURATURA GENERALĂ
10. Investigații preț de un miliard de dolari
OPOZIȚIA EXTRAPARLAMENTARĂ
11. „În RM există un producător de viziere” ⸎ 12. Jos amenzile pe timp de pandemie!
ZIUA TRICOLORULUI
13. Unire, moldoveni!
BISERICA
14. E business sau nu e business? ⸎ 15. Acuzațiile aduse de Mitropolia Moldovei premierului Ion Chicu
SOCIETATEA CIVILĂ
16. Arginții n-au fost toți! ⸎ 17. Parlamentarii, rugați să dea producție
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
18. Cotizația anuală a Rusiei la OSCE e de circa 5000 de ori mai mare decât cea a Republicii Moldova ⸎ 19. Guvernul a aprobat programul activităților de reintegrare a țării pentru anul 2020
ACTUALITATEA MOLDOVENEASCĂ PE PLAN EXTERN
20. Șase ani de regim liberalizat de vize ⸎ 21. „Povestea de succes”, magică la începuturi ⸎ 22. Diaspora „de sezon”
II. Evenimentele săptămânii, detaliat
OPOZIȚIA PARLAMENTARĂ
1. Pasibilă de improvizații „artimetice”. Vicepreședintele Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr, deputatul Igor Munteanu, susține că statul are o „guvernare fragilă pasibilă de improvizații bugetare, întrucât criza pandemică a răsturnat toate predicțiile financiare ale Guvernului”. Potrivit parlamentarului, „coaliția PSRM-PDM a mizat pe o magie economică, care nu s-a produs – dialogul cu UE a stagnat, iar împrumuturile suverane promise de unele state au venit cu întârziere și s-au blocat datorită miopiei juridice de care suferă liderii Partidului Socialiștilor”. În opinia sa, efectele cumulative ale pandemiei pot genera un declin economic estimat la 10% din PIB, însemnând o pierdere de venituri de circa 25 de miliarde de lei în valori nominale, triplarea numărului de șomeri, precum și scăderea cu circa 200-300 de milioane de dolari a remitențelor și o ratare generică de aproximativ opt miliarde de lei venituri publice.
GUVERN/COMISIA PENTRU SITUAȚIA DE URGENȚĂ
2. Duminică, 3 mai, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, premierul Ion Chicu a adresat felicitări breslei jurnalistice, opinând că „în prezent trăim timpuri când accesul la informație e mai larg decât oricând, mult mai larg decât am fi putut să ni-l imaginăm acum un deceniu”, a scris premierul.
Totodată, mai mulți reprezentanți mass-media și membri ai societății civile au lansat o petiție prin care semnalează problema limitării accesului jurnaliștilor la informațiile de interes public. Inițiatorii petiției își exprimă îngrijorarea în raport cu faptul că autoritățile publice, sub paravanul situației excepționale, admit grave încălcări și limitări ale dreptului de acces la informație.
3. Premierul Ion Chicu către președintele de Comisie Chicu Ion. Guvernul nu va solicita prelungirea stării de urgență după 15 mai, dacă situația legată de răspândirea coronavirusului nu se va înrăutăți, a declarat pe 27 aprilie premierul Ion Chicu. Tot de la 15 mai ar putea fi reluat traficul aerian, iar de pe 27 aprilie a fost reluată circulația transportul urban la Chișinău și Bălți în regim obișnuit. El a menționat că în prezent evoluția răspândirii bolii nu este una gravă, iar numărul mare de cazuri vineri și sâmbătă se explică prin existența e trei focare unde s-au infectat multe persoane.
4. Amenzi mari pentru oameni mici. Curtea Constituțională (CC) a respins sesizarea deputatului Platformei Demnitate și Adevăr Vasile Năstase privind amendarea abuzivă a cetățenilor Republicii Moldova pe timp de pandemie. CC „nu deține atribuția de a exercita controlul constituționalității actelor Comisiei pentru Situații Excepționale și nu poate decide în privința suspendării acțiunii acestora”. Până în prezent, au fost aplicate amenzi în valoare de aproximativ 36 de milioane de lei pentru nerespectarea măsurilor de restricție impuse de Comisia pentru Situații Excepționale, în contextul prevenirii răspândirii coronavirusului de tip nou. În total, au fost întocmite peste 1700 de procese-verbale.
5. 10 ani ca 10 zile... Pe 27 aprilie, când s-au împlinit 10 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, Ambasada României la Chișinău a emis un comunicat de presă, în care a enumerat realizările parteneriatului cu Republica Moldova.
Pe lângă acestea, autoritățile române au constatat că evoluțiile recente de la Chișinău nu confirmă continuarea unor reforme în direcția agendei europene și nu conferă garanția unui parcurs european pentru Republica Moldova. În aceste condiții, dezvoltarea Parteneriatului Strategic bilateral nu se poate realiza la adevăratul său potențial. Astfel, sprijinul României, inclusiv financiar, va fi pe mai departe condiționat de continuarea reformelor pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european.
6. Medici, treceți Prutul! În aceeași zi Klaus Iohannis a menționat și despre două măsuri de ajutorare a Republicii Moldova prin oferirea de echipament medical, măști de protecție în valoare de 1650000 roni, dar și delegarea unei echipe de medici și personal medical, care ar urma să ajute medicii din spitalele noastre să treacă mai ușor peste pandemia Covid-19. Misiunea medicală menită să ajute la combaterea pandemiei de COVID-19, este un mesaj al României prin care asigură cetățenii moldoveni că statul român este alături de ei, a declarat la Chișinău Bogdan Aurescu, ministrul român de Externe, după întrevederea cu premierul IonChicu.
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău (MAEIE) a salutat decizia autorităților României de a detașa în Republica Moldova o echipă de medici și personal medical, precum și de a dona medicamente și materiale sanitare necesare pentru tratarea pacienților infectați cu noul coronavirus. Iar premierul Chicu a remarcat ajutorul generos, frățesc pe dimensiunea echipamentelor si consumabilelor medicale, a echipei de medici. „Mulțumim foarte mult tuturor țărilor care acordă suport Republicii Moldova, astăzi, mai nou, României". „Suntem recunoscători pentru acest ajutor umanitar binevenit, în valoare de 3,5 milioane de euro, care presupune 500 mii de măști, 50 mii de combinezoane și un set important de medicamente. Totodată, cel mai valoros ajutor pentru noi în această perioadă sunt medicii români care au ajuns ieri la Chișinău pentru a ne oferi o mână de sprijin în lupta împotriva Covid-19”, a scris și președintele moldovean.
Primarul de Bălți Renato Usatîi a salutat echipa de medici care au ajuns la Bălți, iar în semn de recunoștință a oferit fiecăruia câte un plic cu 1.000 de dolari. Banii au fost returnați, misiunea sanitară fiind în totalitate subvenționată de statul român. „Cred că e un accident. Cei care s-au întâlnit cu primarul nu au știut că printre cadourile primite în semn de apreciere se află și o sumă de bani”, a explicat șeful diplomației române. „Când doctorii merg acasă să-mi aduceți aminte să le dau niște curcani de rasă”, nu s-a lăsat controversatul lider de partid.
Sprijinul pentru sistemul de sănătate din Republica Moldova din partea României a fost criticat de deputatul PSRM, Bogdan Țîrdea. El a reproșat României că a sărit în ajutor după ce a făcut-o Ungaria. Țîrdea se mai arată deranjat că ajutorul României a fost oferit de ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, „cu fanfare și ședințe foto”, cum apreciază el metaforic.
Ce nu spune deputatul socialist este că ajutorul de aproximativ 3,5 milioane de euro oferit de România este net superior celui de 100 de mii de măști și 5.000 de costume oferit de Ungaria. De altfel, ajutorul oferit de Ungaria, la fel a fost însoțit de ministrul de externe, cel ungur.
Ambasadorul român la Chișinău, Daniel Ioniță, a dat o replică declarațiilor scandaloase. „În aceste vremuri grele [...] orice gest contează și orice efort trebuie apreciat”, a punctat oficialul.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
7. Statisticile vieții, statisticile morții... Conform datelor MSMPS de duminică, 3 mai, numărul angajaților din sistemul de sănătate din Republica Moldova constituie aproximativ 1/4 din totalul de cazuri de infecție cu noul tip de coronavirus. Din cele 4121 de cazuri de infectare cu Covid-19, 1.026 sunt cadre medicale.
Dintre aceștia, 251 sunt medici, 369 sunt asistenți medicali, 58 de felceri, un paramedic, 16 farmaciști, 331 de angajați din rândurile personalului auxiliar din instituțiile medicale.
În total 1382 persoane au fost tratate, iar 125 au decedat din cauza infecției COVID-19.
8. Medicii de familie, băgați în prima linie Anunțul Ministerului Sănătății că persoanele cu forme ușoare ale infecții COVID-19, care se tratează la domiciliu vor fi testați de un medic de familie și doi asistenți medicali a stârnit mai multe nemulțumiri, în special, în rândul cadrelor medicale. Printre grijile expuse, se înscrie numărul mic de medici din raioane, dar și vârsta medicilor de familie care ar urma colecteze aceste probe, o mare parte din ei fiind în etate.
Cu o reacție a venit și fosta ministră a sănătății, Ala Nemerenco, apreciind că această decizie a ministerului este o bombă pentru sistemul medical național. Dragi medici de familie – apărați-vă asistenții medicali. Nu-i lăsați de izbeliște. Anterior, autoritățile au decis ca din 10 aprilie persoanele cu forme ușoare de COVID-19 să fie plasate la domiciliu.
9. Voluntari pentru viață, nu pentru moarte Trei dintre voluntarii grupului „Împreună împotriva Covid19”, care oferă suport chișinăuienilor din zona de risc, în parteneriat cu Serviciile de Asistență Socială din municipiu, au fost diagnosticați cu noul tip de coronavirus, săptămâna trecută. Din cei încă 30 de voluntari testați pe 24 ș 25 doar încă unul a fost diagnosticat cu Covid-19”, a declarat Tatiana Bucearschi, șefa Direcției generale asistență socială și sănătate.
Inițiativa „Împreună Împotriva Covid-19” activează de o lună, din ea făcând parte peste 500 de voluntari și 16 coordonatori. În cadrul activităților de voluntariat, au fost ajutate 910 persoane, dintre care aproape jumătate au beneficiat de produse din banii colectați prin campania online de colectare de fonduri.
PROCURATURA GENERALĂ
10. Investigații preț de un miliard de dolari. Pe parcursul zilei de miercuri, 29 aprilie, procurorii anticorupție au efectuat percheziții la sediul Băncii Naționale a Moldovei, fiind ridicate o serie de acte relevante pentru investigarea cazului de fraudă bancară. În prezent, unul dintre actualii viceguvernatori ai BNM are interdicția de a părăsi localitatea, după ce a conlucrat cu ancheta, făcând declarații pe dosar. Ceilalți cinci învinuiți sunt cercetați în stare de arest la domiciliu. Ei sunt învinuiți de participare la escrocherie și spălare de bani, în proporții deosebit de mari. Procurorii preconizează și alte acțiuni de urmărire penală care vor viza și alte persoane publice și cu funcții de demnitate publică implicate în frauda bancară.
OPOZIȚIA EXTRAPARLAMENTARĂ
11. „În RM există un producător de viziere, scrie Valeriu Munteanu, președintele Partidului Salvați Basarabia, — Santino-Service SRL, care produce și vinde viziere la preț de 6 lei!, având o capacitate de producere de 5000 de unități pe zi. Mai mult decât atât, acest producător local, a obținut mai multe comenzi din străinătate și a realizat deja zilele acestea primele exporturi. „Deci, avem viziere în RM cu 6 lei, iar Guvernul a cumpărat din China cu 55,14 lei. Cu siguranță diferența este o mare hoție și trebuie investigată sub aspectul legii penale. Sper foarte mult ca Procuratura Generală să iasă din carantină și să verifice și acest caz halucinant. Vom trimite toată informația aferentă acestei afaceri murdare, realizată pe banii cetățenilor și din suferința lor”.
12. Jos amenzile pe timp de pandemie! Partidul Unității Naționale cere anularea amenzilor aplicate indivizilor și entităților în timpul pandemiei de coronavirus, considerându-le abuzive. Președintele formațiunii, Octavian Țîcu, a depus în acest sens o sesizare la Curtea Constituțională. Până la o reacție a instituției, președintele Igor Dodon susține că amenzile aplicate pentru încălcarea regulilor impuse de situația de urgență nu pot fi anulate. Șeful statului a declarat, în cadrul emisiunii ”Președintele răspunde”, că anularea acestor amenzi ar putea duce la o ignorare totală a interdicțiilor în eventualitatea apariției unui al doilea val de infectare cu COVID-19.
Iar avocatul poporului, Mihai Cotorobai, propune reducerea mărimii minime a amenzii aplicate persoanelor fizice pentru nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire și combatere a bolilor epidemice. Totodată, Mihail Cotorobai propune să fie stabilite sancțiuni alternative amenzii.
ZIUA TRICOLORULUI
13. Pe 27 aprilie Republica Moldova a marcat Ziua Drapelului de Stat. Președinta parlamentului, Zinaida Grecianîi a scris pe pagina sa de Facebook că „nu este o simplă ceremonie, ci dovadă a respectului nostru pentru Drapel și, totodată, pentru istoria, cultura și tradițiile noastre, factorul principal de menținere a păcii și înțelegerii interetnice”.
Premierul Ion Chicu a declarat că „azi, cu toții, indiferent de etnie și preferință politică ne identificăm cu Tricolorul”.
Președintele țării, Igor Dodon, a scris că „celebrând Ziua Drapelului de Stat, îndeplinim datoria seculară: de a ne ține împreună, de a cinsti valorile supreme pentru care au luptat predecesorii noștri și de a păstra independența și suveranitatea statului integru Republica Moldova”.
BISERICA
14. E business sau nu e business? Mitropolitul Vladimir al Moldovei a cerut „respectuos temperarea atitudinii dușmănoase și disprețuitoare față de biserică, umilită și îngenunchiată în ultima perioadă”. Într-o scrisoare deschisă adresată premierului Ion Chicu, el a reclamat că bisericile și slujbele religioase nu au fost incluse în primul val de relaxare a restricțiilor impuse de guvern pentru a încetini răspândirea pandemiei de coronavirus. Mitropolitul s-a plâns și de amenzile pe care le-au primit unele biserici, care au respectat regulile impuse pe timpul stării de urgență.
15. Acuzațiile aduse de Mitropolia Moldovei premierului Ion Chicu, cel care se află la conducerea Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), nu ar fi întâmplătoare, consideră deputatul PAS Oazu Nantoi. Parlamentarul afirmă că tandemul Igor Dodon/Mitropolitul Vladimir ar urmări să-l facă „țap ispășitor” pe Ion Chicu pentru faptul că enoriașii nu sunt lăsați să participe la slujbele bisericești din cauza pandemiei COVID – 19.„Cum va înghiți gălușca Ion Chicu – un „simplu prim-ministru”. Pământeanul meu, Cantarean Nicolai Vasilievici (Mitropolitul Moldovei), i-a adresat un mesaj foarte dur lui Ion Chicu, acuzându-l de faptul că, pe durata stării excepționale, tratează Biserica Ortodoxă din Moldova ca și sectorul HoReCa!
SOCIETATEA CIVILĂ
16. Arginții n-au fost toți! După ce Bogdan Țîrdea a scris pe site-ul partidului său că „ONG-urile din rețeaua lui Soros sunt în frunte în lupta împotriva Rusiei, neutralității (Moldovei)”, fiind apropiate și opoziției politice, Fundația i-a amintit deputatului socialist că a primit de la ea în 1998 o bursă de merit de 500 de lei, participând în același an, cu susținerea Fundației, la o vizită de studii la Iași. În replică, politicianul a precizat că a beneficiat de o sumă cu 50 de lei mai mică decât cea menționată de fundație și că la Iași nu a fost.
17. Parlamentarii, rugați să dea producție 42 de organizații ale societății civile (OSC) au salut intenția Parlamentului de a definitiva proiectul de lege cu privire la organizațiile necomerciale (Legea ONC) și solicită desfășurarea consultațiilor într-un mod transparent și cu implicarea tuturor organizațiilor relevante ale societății civile. Printr-un apel adresat Parlamentului OSC-urile își exprimă speranța că, în special în condițiile actualei pandemii, autoritățile vor demonstra o abordare proactivă și incluzivă, astfel încât opiniile relevante din perspectiva expertizei și a domeniului de activitate să poată fi transmise autorităților. OSC-urile solicită Parlamentului publicarea în timp real a versiunii actualizate a proiectului legii, a amendamentelor înregistrate, precum și a tuturor opiniilor, comentariilor sau obiecțiilor depuse pe pagina Parlamentului dedicată proiectului. De asemenea, solicită consultarea transparentă a OSC-urilor relevante și a celor care s-au implicat și până acum în procesul de elaborare a acestei legi.
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
18. Cotizația anuală a Rusiei la OSCE e de circa 5000 de ori mai mare decât cea a Republicii Moldova. Reprezentantul Special al Președinției în Exercițiu la OSCE, pentru reglementarea conflictului transnistrean, diplomatul austriac Thomas Mayr-Harting, a refuzat să dea curs solicitării autorităților de la Chișinău de a convoca ședința în formatul 5+2, în legătură cu acțiunile de „autoizolare” a structurilor din stânga Nistrului. În schimb, șeful Misiunii OSCE în Moldova, Claus Neukirch, a prezentat joi, 30 aprilie, un raport Consiliului Permanent al OSCE în care a subliniat, în special impactul restricțiilor privind libertatea de circulație impuse de Tiraspol ca răspuns la pandemie, inclusiv în Zona de Securitate. Șeful Misiunii a reiterat necesitatea ca Tiraspolul să își regândească abordarea actuală și să se asigure că oamenii se pot deplasa la locul lor de muncă, pot avea acces la servicii de asistență medicală, la bancomate și la alte necesități.
Anterior, Chișinăul a insistat că organizația n-a acordat atenția cuvenită problemei și a reiterat necesitatea convocării în regim de urgență a formatului 5+2, solicitând mediatorilor și observatorilor să-și revizuiască poziția în această privință. Chișinăul va adresa un demers către reprezentanța Organizației Mondiale a Sănătății, prin care va solicita efectuarea unei vizite cu caracter strict tehnic în regiunea transnistreană, care este parte componentă a Republicii Moldova, pentru a se informa la fața locului despre realitățile crizei pandemice Covid-19.
19. Guvernul a aprobat programul activităților de reintegrare a țării pentru anul 2020. Acesta prevede finanțarea a 42 de proiecte de dezvoltare și modernizare tehnico-materială a instituțiilor educaționale, de întreținere a clădirilor și apeductelor, precum și de iluminare în localitățile din Zona de Securitate. Potrivit datelor Biroului pentru reintegrare, în perioada 2011- 2019, au fost finanțate 393 de proiecte în valoare de peste 111 milioane de lei.
ACTUALITATEA MOLDOVENEASCĂ PE PLAN EXTERN
20. Șase ani de regim liberalizat de vize Un comunicat de presă al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI a marcat aniversarea a șasea a liberalizării regimului de vize cu Uniunea Europeană. Începând cu anul 2014, peste 2,3 milioane de cetățeni moldoveni au fost înregistrați la ieșirea din țară prin punctele de trecere situate la hotar cu România și Aeroportul Internațional Chișinău. Cel mai traversat punct de trecere a fost Leușeni-Albița, fiind urmat de Aeroportul Internațional.
În topul persoanelor care aleg să plece în Uniunea Europeană rămân tinerii cu vârste cuprinse între 26 și 35 de ani, urmați de moldovenii cu vârsta de peste 46 de ani.
21. „Povestea de succes”, magică la începuturi „Atunci când am solicitat partenerilor din Uniunea Europeană eliminarea vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova am fost privit cu scepticism și zâmbete îngăduitoare”, își amintește fostul premier Vlad Filat. Cu toate acestea, procesul a demarat la 14 iunie 2010, la Luxemburg, în cadrul Consiliului de Cooperare UE-R.Moldova.
„Un rol important în procesul de liberalizare a vizelor, dar și în semnarea Acordului de Asociere, l-a jucat România, care împreună cu Franța au creat Grupul informal de sprijin pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova. Acest Grup a fost cadrul perfect în care am putut explica, dar și cere sprijin pentru aspirațiile Republicii Moldova”, mai scrie ex-premierul.
22. Ambasadorul Republicii Moldova în Germania, Oleg Serebrian, consideră că „noi nu avem o diasporă, iar acest termen folosit în contextul Republicii Moldova este unul eronat. El a mai precizat că mulți cetățeni pleacă peste hotare, apoi revin acasă, ceea ce înseamnă că sunt sezonieri. La fel, este romanțată ideea că au plecat cei mai buni. Subiectul divizării este unul fals, nici cei rămași, nici cei plecați nefiind de condamnat sau de lăudat.
Subiecte de urmărit
Monitorizarea declarațiilor de evaluare și gestionare a situației de către autorități, a relaxării restricțiilor, repunerii în funcționalitate a economiei și vieții sociale.
În ce măsură autoritățile trag învățăminte din faptul că au înțeles/aplicat greșit unele recomandări, nu au acomodat la condițiile concrete ale țării cerințele OMS, ceea ce a condus la excese și, în alte cazuri, subestimare?
Care ar putea fi regimul de organizare/comportament social în condițiile unui nou val al pandemiei.
Cum se derulează digitalizarea economiei, comerțului, educației inițiate de autorități în condițiile de izolare și autoizolare.
Ce măsuri se propun pentru depășirea comunicării defectuoase dintre guvernare și societatea civilă, menținute pe întreaga durată a situației de urgență.
Iurie Vition, IPN
---
Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse".