MAE critică proiectul Concepţiei Securităţii Naţionale

Proiectul Legii pentru aprobarea Concepţiei Securităţii Naţionale este un document încropit în grabă, care nu ţine cont de realităţile din regiune şi nici de interesele R. Moldova, constată cu îngrijorare Mişcarea „Acţiunea Europeană” (MAE). Declaraţia MAE privind atitudinea faţă Concepţia Securităţii Naţionale a R. Moldova a fost făcută publică miercuri, 21 mai, în cadrul unei conferinţe la Agenţia de presă „Info-Prim Neo”. Proiectul Legii pentru aprobarea Concepţiei Securităţii Naţionale a fost votat în primă lectură de către Parlament la 8 mai şi urmează a fi supus spre examinare în lectura a doua joi, 22 mai. Vicepreşedintele MAE, deputatul Ion Neagu a declarat că documentul conţine mai multe prevederi antinaţionale şi antieuropene şi este bazat pe viziunile eronate ale Partidului Comuniştilor, formaţiune care, potrivit lui, exprimă interese străine aspiraţiilor naţionale. „Proiectul nu a fost consultat cu partidele de opoziţie şi societatea civilă. Este un document exclusivist, iar graba în care a fost adoptat demonstrează că nu se doreşte o dezbatere autentică şi competentă a acestui act legislativ care ar trebui să obţină prin consens girul întregii societăţi”, a menţionat Ion Neagu. MAE distinge în proiectul concepţiei o pronunţată politică anti-NATO. Concepţia are menirea să perpetueze neutralitatea permanentă a R. Moldova, condiţie impusă de Federaţia Rusă în procesul de negocieri privind reglementarea conflictului transnistrean. Astfel, Moldova îşi subordonează politica sa externă intereselor ruseşti îndreptate spre stoparea extinderii sistemului colectiv de securitate spre Est, se spune în declaraţia MAE. Ion Neagu remarcă că în textul concepţiei se cere retragerea de pe teritoriul R. Moldova a forţelor militare străine, dar nicăieri nu se face aluzie că este vorba de trupele ruseşti. „Concepţia face trimitere la formaţiunile militarizate din regiunea estică a ţării, dar nu şi la forţele militare. În aşa mod se sugerează că problema separatismului este legată doar de formaţiunile militarizate supuse lui Smirnov”, precizează deputatul. Conducerea MAE susţine în acest context că este vorba de o schimbare de accente referitor la diferendul transnistrean şi o neglijare a deciziilor Parlamentului RM şi a forurilor internaţionale care au recunoscut Rusia drept stat agresor şi ocupant, care menţine regimul de la Tiraspol. Potrivit MAE, condiţia de bază a rezolvării echitabile a conflictului transnistrean rezidă în retragerea necondiţionată şi imediată a trupelor şi arsenalului militar rusesc de pe teritoriul R. Moldova. Totodată, MAE atrage atenţia că proiectul Concepţiei de Securitate Naţională promovează o politică inadecvată faţă de ţările vecine – Ucraina şi România. „Atitudinea rece faţă Ucraina trădează atitudinea Chişinăului oficial faţă de dezideratul pro-NATO al Kievului. În acelaşi timp, guvernarea de la Chişinău nu ratează ocazia de a insista prin această Concepţie asupra semnării cu România a Tratatului politic de bază şi a celui de frontieră”, se arată în declaraţia MAE. MAE cere partidelor politice şi societăţii civile să respingă cu hotărâre Concepţia Securităţii Naţionale ca fiind una „antinaţională şi contrară intereselor Moldovei de integrare în familia popoarelor civilizate”. În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, conducerea MAE a ţinut să-şi exprime nedumerirea faţă de gestul conducerii oficiale de la Chişinău, care a ignorat la 19 mai acţiunile de comemorare de la Coşniţa a victimelor războiului din 1992. „Autorităţile şi-au concentrat atenţia exclusiv asupra celebrării unei pseudo-sărbători – zilei pioneriei – manifestaţie care are drept scop menţinerea regimului comunist muribund”, a declarat secretarul general al MAE, Mariana Ţăranu. Secretarul MAE a precizat că peste 250 de persoane: combatanţi, rude, copii ai celor decedaţi, reprezentanţi ai administraţiei publice locale, au participat la comemorarea celor 14 apărători ai independenţei şi integrităţii teritoriale a R. Moldova căzuţi pe platoul Coşniţa. Acţiunea se organizează anual la 19 mai cu începere din 1997, când a fost înălţată o Troiţă din piatră pe marginea traseului Dubăsari-Coşniţa.