 |
|
| Dionis Cenuşa | |
Bilanțul scrutinului parlamentar a demonstrat că opoziția extra-parlamentară, unită pe platforma electorală ACUM, a reușit să colecteze multe voturi, în pofida sistemului mixt și a oportunităților inegale pe durata campaniei electorale. Deși rezultatul electoral al opoziției nu este suficient pentru ca aceasta să poată prelua guvernarea, ponderea sa post-electorală îi conferă o anumită putere de a influența, dacă are o asemenea intenție, procesul de formare a viitoarei guvernări. Acest lucru ar putea deveni un avantaj, dacă la crearea coaliției de guvernare nu pretindeau formațiuni controlate de către oligarhi locali sau dominate preponderent de o agendă pro-rusă – Partidul Democrat și respectiv Partidul Socialiștilor.
Partidul de la guvernare și Socialiștii tatonează terenul în direcția opoziției, chiar dacă aceasta a exclus orice parteneriate politice, cu mult timp în urmă. Principialitatea blocului ACUM generează izolaționism politic, dar, totodată, forțează o interacțiune între taberele Socialiștilor și Democraților, fiecare dintre care caută cheia spre guvernare. În tentativa de a crea confuzii în societate și a face presiuni asupra opoziției, președintele Igor Dodon a sugerat printre alte scenarii post-electorale și unul potrivit cărui Socialiștii s-ar coaliza cu Blocul ACUM (IPN, 28 Februarie 2019). Ultima și unica dată când opoziția alcătuită din Platforma Demnitate și Adevăr s-a apropiat de PSRM a fost în timpul protestelor anti-guvernamentale din 2015-2016 (StirileProTV, ianuarie 2016), când mobilizarea împotriva inamicului comun – Vladimir Plahotniuc, a pus pe plan secundar discrepanțele (geo)politice. Democrații încearcă la fel să deschidă un canal de dialog cu PAS și Platforma DA pentru a negocia o coaliție de guvernare. Oferta Democraților cuprinde printre altele implementarea Acordului de Asociere cu UE, realizarea completă a reformelor și combaterea corupției (PDM, 1 Martie 2019). Credibilitatea unui asemenea demers este însă foarte joasă, deoarece PDM a avut toate pârghiile puterii între 2015-2018, dar a sprijinit doar selectiv procesul de reforme și a protejat interesele de partid și ale grupului oligarhic din spatele său.
Liderii Blocului ACUM au respins categoric orice posibilitate de a guverna împreună cu Democrații (IPN, 1 Martie 2019), pe care îi categorizează drept „criminali”. Un eventual dialog între ACUM și PDM ar putea avea loc, dacă Vladimir Plahotniuc abandonează PDM-ul și un plan intens de de-oligarhizare a țării este lansat. Asemenea idei par să nu fie examinate deloc de către membrii Blocului ACUM. Concomitent, opoziția ocolește forțele pro-ruse în raport cu care există o incompatibilitate geopolitică inflexibilă (IPN, 23 Februarie 2019).
Cifrele electorale și poziționarea opoziției
În urma alegerilor din 24 februarie 2019, blocul electoral condus de către opoziție a adunat 544.726 de voturi: pe liste de partid - 380.181 voturi și pe circumscripții uninominale - 164.545 voturi (Vezi Tabelul de mai jos). În linii generale, votanții opoziției reprezintă practic a treia parte din numărul total de alegători care au participat la scrutin – 1.457.220 de persoane (CEC.md, 3 Martie 2019). De aceea, rolul Blocului ACUM în determinarea ecuației puterii este semnificativ, dar numai dacă opoziția vrea să devină un jucător activ și nu și-a asumat prematur statutul de opoziție parlamentară.
Tabel. Numărul de voturi acordate Blocului electoral “ACUM”
|
Blocul ACUM |
Partidul Democrat |
|
Proporțional - 380.181
Uninominal – 164.545
1. Maria Ciobanu – 9724 2. Lilian Carp – 9775 3. Liviu Vovc – 11.847 4. Inga Grigoriu – 11.635 5. Iurie Renință – 10.082 6. Vladimir Bolea – 11.058 7. Dan Perciun – 11.576 8. Mihai Popșoi - 9865 9. Petru Frunze – 12.807 10. Andrei Năstase - 14.015 11. Maia Sandu – 49.955 12. Dumtru Alaibă – 2206 |
Proporțional – 334.539
Uninominal – 185.360
1. Oleg Sîrbu – 11.840 2. Ion Leucă – 9811 3. Corneliu Padnevici – 10.396 4. Eugeniu Nichiforciuc – 12.446 5. Gheorghe Brașoschi – 8768 6. Eleonora Graur – 12.446 7. Ludmila Guzun – 9724 8. Nicolae Ciubuc – 10.549 9. Pavel Filip – 13.047 10. Alexandru Jizdan – 12.123 11. Grigore Repeșciuc – 10.054 12. Ghenadie Buza – 9550 13. Dumitru Diacov – 6634 14. Efrosinia Grețu – 6820 15. Elena Bacalu – 8335 16. Vlad Plahotniuc – 20.926 17. Alexandru Botnari – 11.891 |
|
Total – 544.726 voturi |
Total – 519.899 voturi |
Sursa: CEC.md
Rezultatele Blocului ACUM au depășit cu circa 70 mii de voturi performanța PLDM și PL, ale căror slogane pro-UE în alegerile parlamentare din 2014 au atras împreună 476.719 de votanți. Totodată, voturile obținute de către opoziție au întrecut rezultatele PDM cu circa 25 mii de voturi. Acest lucru însă nu s-a reflectat în numărul de mandate obținute, din cauza votului mixt și respectiv numărului mai mare de circumscripții uninominale câștigate de către Democrații – 17 față de 12 în care a triumfat opoziția.
Majoritatea votanților ce simpatizează Blocul ACUM au venit din partea bazinului electoral care anterior susținea PLDM și PL, depopulate de voturi din cauza multiplelor scandaluri de corupție și a incapacității lor de a se reînnoi. Având în vedere contextul protestatar în care s-a coagulat opoziția extra-parlamentară, votanții acesteia de asemenea numără alegătorii anti-sistem, la care se adăugă votanții noi, care au participat la alegeri pentru prima dată.
Pe lângă utilizarea masivă a resurselor administrative și mass-media de către PDM și PSRM, opoziția a recepționat mai puține voturi decât realmente era capabilă ca urmare a votului mai puțin intens în diasporă, comparativ cu alegerile prezidențiale din 2016, lucru parțial provocat de interzicerea votării în baza pașapoartelor expirate, permis în cadrul altor alegeri anterioare. Unele voci din societatea civilă consideră că opoziția a pierdut votanți din cauza: (1) comunicării slabe cu etniile vorbitoare de rusă; (2) promovarea slabă a valorilor liberale, precum drepturile omului, în particular cu privire la comunitatea LGBT; și, (3) admiterea unor persoane dubioase pe listele electorale (NewsMaker, 28 Februarie 2019). La aceasta se adaugă și imposibilitatea opoziției de a absoarbe în mod eficient voturile alegătorilor unioniști.
Cele patru provocări majore ale opoziției
Atât acțiunile, cât și inacțiunile opoziției pot fi determinante în asigurarea stabilității politice a țării, dar și a rezistenței propriu-zise a opoziției. Din aceste considerente, Blocul ACUM este în fața a patru provocări majore, administrarea cărora îi poate deschide noi “ferestre de oportunități” sau, din contra, să-i limiteze aria de acțiune și impact.
Așadar, Blocul ACUM trebuie să se decidă, în primul rând, dacă vrea să influențeze procesul de guvernare sau deja a decis că va deține rolul de opoziție în Parlament. Dificultatea unei asemenea decizii depinde la fel de succesul Democraților de a stabili în cele din urmă o coaliție împreună cu Partidul lui Șhor, cei trei aleși independenți și în mod neapărat minim 11 reprezentanți ai Socialiștilor. Dacă persistă cel mai mic risc ca un asemenea scenariu să prindă contur, atunci Blocul ACUM trebuie să se pregătească de alegeri anticipate sau de prelungirea forțată a guvernării actuale. Or, Democrații deja au solicitat aprobarea Curții Constituționale de a crea instituția „guvernului tehnic”, care ar prelungi mandatul actualului guvern, în frunte cu Pavel Filip, pentru 1 an și jumătate (18 luni), în cazul neformării majorității parlamentare (Curtea Constituțională, 28 Februarie 2019). Artificializarea prevederilor constituționale, precum formarea „guvernului tehnic”, oferă PDM-ului mai mult timp pentru a căuta soluția necesară pentru formarea coaliției de guvernare. Anterior, Democrații au reușit deja să recroiască prevederile constituționale și să-l elimine din procesul decizional și legislativ pe președintele Igor Dodon, atunci când acesta deviază de la angajamentele sale constituționale (IPN, 9 Ianuarie 2018). Astfel spus, Blocul ACUM necesită în mod urgent o strategie care să propună un comportament coerent și consecvent pentru circumstanțele politice deja prognozabile – alegeri anticipate sau constituirea unui “guvern tehnic”.
A doua provocare constă din faptul că opoziția este în fața unei dileme legate de angajarea sa cu alegătorii, până acum, deși cu multe dificultăți, realizată prin intermediul protestelor. Înființată din proteste, Platforma DA și PAS urmează să decidă cum și cu ce le înlocuiesc. Dacă aceștia vor omite acest aspect, vidul creat va fi repede umplut de activismul altor forțe politice noi sau vechi.
Cea de-a treia provocare ține de forma în care va funcționa Blocul electoral ACUM după ce ajunge în Parlament. Mult timp inhibate și compensate cu asistența Partidului Popular European, care intră însuși în campanie pentru parlamentarele europene, diferențele existente dintre PAS și Platforma DA ar putea reveni la suprafață în albia procesului parlamentar. De aceea, ambele partide au nevoie de stabilirea unui mecanism de cooperare în interiorul legislativului, care ar preveni un divorț dureros în viitor. Un asemenea mecanism ar însemna distribuirea transparentă și bazată pe principii meritocratice a domeniilor de responsabilitate între membrii foarte diverși ai Blocului ACUM.
Nu în ultimul rând, opoziția urmează să învețe să promoveze activ integrarea europeană, chiar dacă manifestă rezistență în fața încercărilor Democraților de a mima reforme sau ale Socialiștilor de a consolida o agendă pro-rusă. Până la alegerile din februarie 2019, opoziția era concentrată pe criticarea exhaustivă a guvernării și ezita să facă referință la aspectele pozitive ale integrării europene, pe care Democrații le exploatau în favoarea sa.
În loc de concluzii…
Blocul ACUM este la un pas de a se transforma într-o forță parlamentară, dar fără a fi explicită despre rolul pe care vrea să și-l asume în noua conjunctură politică. Dacă acesta este tentat să preia rolul de opoziție, atunci trebuie să dezvăluie care va fi strategia sa pentru eventualitatea alegerilor anticipate sau prelungirea guvernării de către Democrați - cu sau fără inventarea instituției “guvernului tehnic”.
Persistă multe semne de întrebare pe care opoziția trebuie să le înlăture printr-o strategie de comunicare și poziționare politică clară. Dar cel mai important, opoziția urmează să decidă dacă stabilește un mecanism de coordonare post-electorală sau se separă în Parlamentul reînnoit.
Asumarea unui rol activ în promovarea agendei europene ar putea deveni o prioritate pentru cei care intră în legislativ via Blocul ACUM, prin care poate fi consolidat vectorul european al țării. În acest fel vor beneficia reformele conduse sub umbrela Acordului de Asociere cu UE, iar tentativele de a consolida interesele ruse vor fi complicate.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.