Presa din Republica Moldova nu funcționează ca o afacere așa cum se întâmplă în majoritatea statelor democratice, ci încearcă să supraviețuiască în condiții economice foarte dificile. Dacă pentru audiovizual una din cele mai mari probleme este monopolizarea pieței publicitare, pentru presa scrisă prețul mare al hârtiei de ziar, dar și comisionul mare perceput pentru distribuție descurajează colectivele de jurnaliști, în special pe cei din presa independentă. Experții și managerii de presă sunt de părere că autoritățile moldovenești ar trebui să ajute presa, preluând bunele practici europene în acest domeniu.
---
Ajutoarele și subvențiile oferite din bugetele publice ajută redacțiile din multe țări europene nu doar să supraviețuiască, dar și să se dezvolte, asigurând pluralismul mediatic în aceste țări. Tipurile de subvenții variază de la un stat la altul: tarife preferențiale pentru serviciile de distribuție, dar și tarife avantajoase pentru telecomunicații; facilități fiscale, subvenționarea prețului hârtiei pentru ziar sau altele.
Presa din Suedia este subvenționată de cinci decenii
Sistemul de asistență pentru presa din Suedia, de exemplu, există de aproape cinci decenii. Jurnalistul suedez Hans Manson, în prezent director de programe la Centrul de Studii în Media, confirmă că astfel presa este ajutată să se dezvolte, păstrându-și totodată imparțialitatea. „La noi sunt trei tipuri de ajutoare: operaționale, de care poate beneficia atât presa scrisă, cât și cea digitală; pentru distribuție în comun, dar și pentru dezvoltare. Iar când vorbim de dezvoltare, mă refer la ajutorul oferit presei scrise pentru a-și dezvolta distribuția electronică a conținutului editorial de bună calitate. Scopul major al celor trei tipuri de ajutoare este de a sprijini și promova diversitatea în mass-media. Sistemul de asistență suedez a început la mijlocul anilor 1970, când ziarele mai mici pierdeau teren în competiția cu cele mai bogate. Acesta a fost un mod de a ține în viață mai multe instituții de presă”, a specificat jurnalistul suedez. El a mai precizat că subvenționarea presei este un subiect actual pe agenda autorităților suedeze. „În prezent, în Suedia se discută în spațiul public cum ar trebui să fie sprijinită mass-media în viitor: dacă ar trebui menținut suportul la același nivel de 50 de milioane de euro anual (fără a include serviciul public de televiziune și radio) sau aceste fonduri trebuie majorate. Actualmente, din motive istorice, este favorizată presa scrisă, dar viitorul este digital. Majoritatea politicienilor sunt de acord că sprijinirea mass-mediei libere și independente este un element vital pentru protejarea democrației”, spune Hans Manson.
În alte țări de pe continentul european, cum ar fi Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Finlanda, Norvegia, Olanda, Portugalia, Luxemburg și altele, de mai mulți ani există diferite sisteme de subvenționare a presei, care contribuie la dezvoltarea acesteia și la pluralismul mediatic, un sistem similar se creează în Letonia.
În Moldova nu există un sistem de subvenționare a presei, iar unele ziare riscă să dispară
Situația presei scrise din țara noastră s-a înrăutățit continuu în ultimii ani, iar după ultima majorare a prețului la hârtia de ziar cu aproximativ 30%, unele redacții sunt puse în situația să-și micșoreze numărul de angajați sau să micșoreze numărul de pagini editate, pentru a nu se închide.
În opinia lui Nicolae Sanduleac, directorul ziarului local „Unghiul” din Ungheni, subvenționarea presei regionale și locale, conform unor criterii clare și transparente, ar ajuta-o să se dezvolte. „Odată cu scumpirea hârtiei, puține ziare cu adevărat independente pot supraviețui, deși „Unghiul” deja de câțiva ani activează fără granturi. Dacă tot vrem în Europa și ne dorim o presă liberă în Republica Moldova, iar despre acest lucru guvernarea ne vorbește mereu, atunci trebuie să pună umărul, iar bugetul public să sprijine presa. Fără ajutor e greu de rezistat, de aceea unele ziare vor dispărea, iar dispariția acestora va fi o problemă și pentru cetățeni, fiindcă nu toți cititorii au posibilitatea de a accesa Internetul, dar nici nu au capacitatea de a se orienta în avalanșa informațiilor false”, a precizat Nicolae Sanduleac.
Rodica Mahu, redactoră-șefă a ziarului național „Jurnal de Chișinău”, susține ideea oferirii unor subvenții publice pentru dezvoltarea presei, însă această metodă nu trebuie folosită de guvernare ca un instrument de control asupra presei. „Statul nu ar trebui să controleze conținutul editorial și să nu ne ceară în schimbul subvențiilor „robia” politică. Banii nu sunt ai celor de la guvernare, este vorba de banii publici. Presa trebuie susținută prin anumite subvenții din banii publici, iar jurnaliștii trebuie să se oblige să fie corecți din punct de vedere deontologic”, spune Rodica Mahu.
Cercetătoarea media Aneta Gonța, autoarea studiului „Investiții în pluralismul mediatic. Practici de susținere și de subvenționare publică a dezvoltării mass-mediei”, realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul unui proiect finanțat de Ambasada SUA în R. Moldova, consideră că un sistem de subvenționare este vital pentru existența presei scrise. „Astăzi avem un puternic fenomen al concentrării proprietății și a conținutului, la care s-a ajuns inclusiv sau în mare parte din cauza lipsei politicilor publice de sprijin al mass-mediei în calitatea sa de pilon al democrației. Posibil că acum, când sper că s-a înțeles faptul că subvențiile pentru presă nu înseamnă control din partea statului, dar și când sistemul mediatic se confruntă cu o multitudine de probleme, unele sectoare fiind amenințate cu falimentare și/sau dispariție de pe piață, este un moment oportun pentru ca statul să inițieze politici publice în acest sens”, spune experta.
În cadrul Grupului de Lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media, creat de către Parlament, și care își desfășoară activitatea cu suportul Proiectului Comun al Uniunii Europene și Consiliului Europei „Promovarea libertății și pluralismului mass-mediei în Republica Moldova”, experții API au elaborat două proiecte de legi, îndreptate spre susținerea dezvoltării publicațiilor periodice, inclusiv la nivel local și regional. Unul din aceste proiecte prevede măsuri de susținere a publicațiilor periodice de importanță socială, inclusiv crearea și dezvoltarea unui mecanism național de subvenționare a presei, gestionat de o autoritate independentă, formată din profesioniști care vor acționa în interesul public, iar calitatea înaltă a produsului jurnalistic și respectarea Codului deontologic al jurnalistului ar urma să fie criteriile de bază pentru acordarea subvențiilor publice.
Lilia Zaharia