Lideri de opinie nu împărtăşesc optimismul preşedintelui Voronin vizavi de relansarea relaţiilor cu Rusia

Cei mai mulţi dintre liderii de opinie de la Chişinău nu împărtăşesc aprecierile optimiste ale preşedintelui Vladimir Voronin privind deblocarea relaţiilor cu Federaţia Rusă. Directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Andrei Popov, consideră vizita la Moscova a şefului statului şi întâlnirea sa cu omologul său rus cât se poate de firească, chiar oportună. „Într-adevăr, există o serie de probleme în relaţia cu Rusia. În mare, soluţionarea lor depinde anume de decizia preşedintelui Putin, iar Voronin de mai mult timp declară că la originea multora dintre ele se afla nu divergentele de interese, ci dezinformarea Kremlinului. Or, un dialog de două ore între patru ochi, urmat de un prânz oferă suficient spaţiu nu doar pentru a-ţi face cunoscută poziţia fără răstălmăcitori, la direct, dar şi pentru a înţelege în ce măsură este vorba, într-adevăr, de o proastă informare a Kremlinului sau, totuşi, de diferenţa ireconciliabilă de interese, ca să nu zic de rea-intenţie”, a menţionat Popov. Sursa citată consideră regretabilă maniera în care a fost comunicată publicului decizia lui Voronin de a merge la Moscova, cu doar câteva ore înaintea vizitei. „Acest fapt a oferit un teren fertil pentru tot felul de speculaţii şi scenarii privind posibile cedări şi “capitulări” pe care ar fi gata să le facă conducerea R. Moldova, în schimbul unei poziţii mai favorabile din partea Moscovei. Aş înţelege, totuşi, că tărăgănarea comunicatului Preşedinţiei la acest subiect până în ceasul al unsprezecelea s-ar putea datora şi anumitor aranjamente cu partea rusă, dar şi experienţei anterioare a “amânării” unor vizite planificate şi anunţate din timp. Ar fi de neînţeles, însă, dacă şi partenerii occidentali ai RM ar fi aflat despre vizita la Moscova tot din publicaţia rusească „Kommersant” şi nu pe canale diplomatice, în prealabil”, a mai spus Alexandru Popov. În opinia analistului, după trista experienţă a negocierii în culise a Memorandumului Kozak, Chişinăul ar trebui să fie foarte atent, chiar pedant, şi maximal transparent, pentru a nu oferi nici un fel de motive să se creadă că se poate ajunge „peste noapte” la un acord cu Rusia „de dragul unor efemere favoruri în perspectivă”. „În opinia mea, nimic din ceea ce a devenit public cu privire la discuţiile purtate la Moscova, nici măcar elementele unei propuneri a Chişinăului, de altfel foarte credibile, despre care a scris „Kommersant” – confirmarea statutului de neutralitate, garanţii pentru businessul rusesc şi limba rusă în RM, în schimbul retragerii tuturor forţelor armate ruseşti şi ridicarea blocadei economice -, nu îndreptăţeşte concluzia că preşedintele R. Moldova ar fi dispus să facă o nouă turnură în politica externă, să renunţe la opţiunea strategică de integrare europeană sau să pună la negoţ suveranitatea şi integritatea teritorială a RM. Dar şi aprecierile optimiste, precum că discuţiile Voronin-Putin vor conduce la deblocarea relaţiilor moldo-ruse şi la o poziţie constructivă a Moscovei pe dosarul transnistrean, mi se par premature”, a conchis Andrei Popov. Şi analistul politic Igor Boţan, directorul executiv al Asociaţiei pentru democraţie participativa ADEPT, consideră că este bine că s-a ajuns la acest dialog, dar acest lucru nu înseamnă nicidecum, la această etapă, o „dezgheţare” a relaţiilor cu Federaţia Rusă. „Rusia va demonstra cu adevărat o schimbare de poziţie, dacă va renunţa la poziţia actuală faţă de referendumul transnistrean, afirmă analistul. Boţan pune la îndoială supoziţia lansată de unii membrii ai opoziţiei, precum că una şi cea mai mare dintre concesiile pe care le-ar putea face Voronin în faţa Rusiei ar fi elaborarea în secret a unui nou plan de reglementare transnistreană. Potrivit lui, statutul regiunii e reglementat prin lege, iar modificarea acesteia ar trezi grave reacţii ale opiniei publice. Expertul se arată sceptic şi faţă de succesul imediat pe care l-ar putea avea reluarea activităţii Comisiei interguvernamentale mixte. Cu referire la problema vinului, analistul consideră ca exportul va fi deblocat într-un târziu. „Rusia va insista asupra vinurilor de calitate, eliminând posibilitatea exportului producţiei surogat, însă RM va specula această decizie ca pe o mare victorie”, susţine Boţan. Oazu Nantoi, expert în cadrul Institutului de Politici Publice, constată că poziţia Federaţiei Ruse a rămas neschimbată în raport cu RM. „Iarăşi se vorbeşte despre un statut special al Transnistriei. Eu înţeleg această formulă ca pe un statut care să nu poate fi schimbat prin mecanismele interne ale statului moldovenesc”, a subliniat analistul. Potrivit lui Nantoi, clauza de neutralitate a RM, asupra căreia s-a insistat la Moscova, este stipulată în Constituţie şi presupune neaderarea ţării la blocurile militare. Totodată, Rusia sfidează suveranitatea R. Moldova, menţinându-şi potenţialul militar în estul acesteia. „Este un joc al Kremlinului, care face uz de aceste formule pentru a-şi atinge scopul dorit, ignorând suveranitatea RM”. Solicitat să comenteze scurgerea de informaţie în presa rusească care a anticipat întâlnirea celor doi şefi de stat, Nantoi susţine că e un lucru elementar folosirea presei pentru informare sau dezinformare. „În cazul dat, dacă facem legătură între interviul preşedintelui Voronin, acordat postului de radio „Eho Moskvî” şi articolul din „Kommersant”, putem conchide că, astfel, probabil, Chişinăul a încercat să-şi contureze oferta cu care Voronin a venit la Moscova. Faptul că presa de la Chişinău nu a scris nimic la această temă, vorbeşte despre atitudinea administraţiei preşedintelui faţă de opinia publică din Moldova”, a mai spus Nantoi. Alexandru Oprunenco, consultant în cadrul Centrului analitic Expert-Grup, afirmă e prematur să se vorbească de rezultate concrete ale vizitei preşedintelui Voronin la Moscova. Reluarea activităţii comisiei interguvernamentale mixte nu garantează că părţile au ajuns la o înţelegere comună pe subiecte cheie, susţine expertul. În opinia sursei citate, mesajele laconice ale şefului statului la întoarcere poate să însemne fie că la Moscova nu s-a ajuns la vreun rezultat concret, deci nu există loc pentru discuţii detaliate, fie Voronin a acceptat unele compromisuri, despre care ştie că vor fi respinse de opinia publică din RM. „Suntem puşi în situaţia să ghicim şi doar acţiunile ulterioare ale preşedintelui vor contura subiectul discuţiilor purtate la Moscova”. Oprunenco este de părere că actualmente, RM nu poate ceda prea multe, dat fiind angajamentele pe care le are faţă de alţi parteneri străini. Ambasadorul Fiodor Angheli consideră că motivul plecării lui Vladimir Voronin la Moscova este situaţia dificilă pe plan intern, atât în plan economic, cât şi ţinând cont de dispersarea pronunţată a forţelor politice. „Este bine că s-a ajuns la un dialog cu Putin, însă nu e cazul să se facă declaraţii prea optimiste. În politica externă se interferează interesele mai multor state, iar situaţia nu se poate schimba instantaneu. Putem să acceptăm că este vorba doar despre un pas spre pace”. Angheli afirmă că Vladimir Voronin a greşit în 2003, când a refuzat să semneze planul Kozak, în timp ce seful statului rus deja urca în avionul spre Chişinău. „În limbajul diplomatic, memorandumul nu este un document finit, presupunând doar anumite memorii pentru documentele ulterioare. După mine, Voronin urma să-l accepte, după care, într-un supliment la memorandum, să indice că anumite subiecte de importanţă urmează să fie discutate suplimentar şi aprobate de Parlamentul de la Chişinău”. Fiodor Angheli regretă poziţia în care se află şeful statului moldovenesc. „SUA şi UE vor dori să ştie ce s-a întâmplat, de fapt, la Moscova şi care sunt înţelegerile la care s-a ajuns. Dacă nu vor afla de la Voronin, vor afla prin canalele ruseşti, şi atunci şeful statului n-ar mai trebui să se aştepte că va fi crezut atunci când îşi va exprima opţiunea de integrare europeană”, a conchis sursa citată.