La mulţi ani, Ion Druţă!

Scriitorul Ion Druţă împlineşte astăzi, 3 septembrie, 84 de ani. Solicitat de Info-Prim Neo, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Arcadie Suceveanu, a menţionat că Druţă este unul din scriitorii de mare talent şi valoare născuţi pe teritoriul basarabean, care a schimbat faţa literaturii moldoveneşti prin operele sale. Potrivit lui Arcadie Suceveanu, Ion Druţă a adus pe paginile cărţilor sale eroi autohtoni, care i-a înlocuit pe cei traşi pe aceleaşi calapoade ideologice. Ion Druţă a dezvoltat genul scurt, iar nuvelele sale au o valoare incontestabilă şi după mulţi ani de când au fost scrise. „Nuvelele sale au devenit lucrări de crestomaţie, care stau la baza educaţiei tinerilor generaţii”, a spus Arcadie Suceveanu. Pe paginile scriitorului Ion Druţă pământul respiră, iar romanul „Frunze de dor” rămâne a fi una din cele mai frumoase opere din spaţiul moldovenesc, a mai spus preşedintele Uniunii Scriitorilor. Primele povestiri druţiene sunt publicate la începutul anilor’50. Operele scriitorului – „Frunze de dor”, „Ultima lună de toamnă”, „Povara bunatăţii noastre”, „Clopotniţa”, „Horodişte”, „Întoarcerea ţăranii în pământ”, „Biserica albă”, „Toiagul păstoriei” – fac parte din fondul de aur al literaturii naţionale. Ion Druţă este decorat cu mai multe ordine şi medalii, deţine titlul de Scriitor al Poporului. În 1967, pentru piesa „Casa Mare”, nuvela „Ultima lună de toamnă” şi romanul „Balade din câmpie” (prima parte a dilogiei „Povara bunătăţii noastre”), Ion Druţă a primit Premiul de Stat al R.S.S. Moldoveneşti. A fost ales membru de onoare al Academiei Române, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. A fost inclus în lista celor 10 scriitori din lume pentru anul 1990. Ion Drută s-a născut la 3 septembrie 1928 în satul Horodişte, raionul Donduşeni. A lucrat la ziarele „Ţăranul sovietic”, „Moldova socialistă” şi la revista „Femeia Moldovei”. Primul volum de schiţe şi nuvele, „La noi în sat”, apare în anul 1953, urmat de alte lucrări de proză scurtă şi de romanele „Frunze de dor” şi „Povara bunătăţii noastre”.