La Chişinău au fost marcaţi 20 de ani de la constituirea Mişcării pentru eliberare naţională

Câteva sute de persoane au participat marţi, 3 iunie, la celebrarea a 20 de ani de la fondarea Mişcării pentru eliberare naţională, manifestare care s-a desfăşurat în sala Uniunii Scriitorilor, exact ca acum două decenii, transmite Info-Prim Neo. Cu denumirea iniţială de Mişcare Democratică pentru Susţinerea Restructurării, ea a fost transformată un an mai târziu în Frontul Popular din Moldova, sau Frontul Popular Creştin Democrat din Moldova. Vorbitorii, fruntaşi ai fostei Mişcării, au accentuat importanţa acesteia pentru destinele Republicii Moldova şi i-au comemorat pe colegii lor care nu mai sunt în viaţă. Un mesaj comun al participanţilor la întrunire a fost că partidele necomuniste din Republica Moldova să participe pe o listă comună la alegerile parlamentare care se vor desfăşura în anul 2009. Ideea a fost susţinută de academicianul Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor, scriitorul Nicolae Dabija, preşedintele Forului Democrat al Românilor din Moldova, academicianul Ion Dediu, Potrivit lor, dor în aşa fel, forţele democratice vor putea redobândi victoria. O opinie separată a fost formulată de conducătorul fostului cenaclu „Alexei Mateeveci”, Anatol Şalaru, actualmente unul din liderii Partidului Liberal, care a lăsat să se înţeleagă că opoziţia va fi mai uşor înfrântă, dacă va forma o singură listă electorală. Mişcarea de eliberare naţională, apărută la 3 iunie 1988 îşi atribuie rolul de a fi readus tricolorul, grafia latină şi limba română în Republica Moldova, precum şi de generator al proclamării independenţei fostei Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, până la 27 august 1991, parte componentă a fostei Uniuni Sovietice. Acelaşi rol şi-l atribuie actualul Partid Popular Creştin Democrat, care se declară unicul succesor al Mişcării. În context, preşedintele Uniunii Scriitorilor, Mihai Cimpoi a declarat în discursul său de la festivitatea de marţi seara că încă urmează a fi însuşită una din lecţiile istorice ale Mişcării de eliberare naţională, potrivit căreia „nu sunt atât de periculoşi duşmanii din afara cetăţii, mai periculoşi fiind trădătorii din interiorul cetăţii”.