Refugiații ucraineni nu au vrut să se evacueze în Federația Rusă, în contextul războiului ruso-ucrainean, pentru că Rusia este considerată o țară-ocupantă. Astfel a răspuns refugiatul Kirill Prihodko, manager de comunicare al Centrului temporar de plasament a refugiaților din str. Drumul Viilor, Chișinău, la întrebarea de ce refugiații ucraineni aleg să rămână în Moldova, nu în Federația Rusă, dar nici în țările occidentale unde ar fi avut un nivel de viață mai bun. „Luptătorii cu nazismul nu ar fi fugit în Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și ucrainenii nu vor fugi în Rusia. Totuși, în pofida acestei situații, mai mulți ucraineni sunt evacuați în Rusia cu forță”. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea publică „Refugiații ucraineni: șaptezeci și cinci de zile de conviețuire pașnică în Moldova pe timp de război în Patria lor”, organizată de Agenția de presă IPN.
Kirill Prihodko a explicat cum refugiații ucraineni au fost duși forțat în Federația Rusă: „Autobuzele de evacuare care ar trebui să ajungă în țările europene sunt redirecționate spre regiunile separatiste Donețk și Lugansk și mai departe spre Rusia. Pasagerii acestor autobuze constituie un număr impunător de copii și femei care sunt duși cu forța pe tărâmul rus. Bineînțeles, în niciun caz familia mea nu a vrut să plece în Federația Rusă”.
De asemenea, refugiatul a spus că „decizia de a pleca în Republica Moldova a fost din considerente de siguranță și nu anumitor convingeri”, precizând că în virtutea cunoștințelor sale, el poate să fie mai util pentru Patria sa din străinătate.
„M-am prezintat la biroul de înregistrare și înrolare militară, ca să cunosc poziția comisariatului militar cu privire la nevoia prezenței mele în Ucraina. Atunci când am aflat că armata ucraineană nu are nevoie de abilitățile mele pe câmpul de luptă, dacă putem să spunem așa, am decis să-mi iau familia: mama și sora, și să plec în Moldova”, a adăugat Kirill Prihodko.
În această ordine de idei, reprezentantul Centrului menționează că a găsit în Republica Moldova atât locul de muncă, cât și adăpostul și susținerea. „Am făcut parte din Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova. Am înțeles că aici există mai multe oportunități, inclusiv posibilitatea de implementare a proiectelor. Dar, în primul rând, am găsit un sprijin. Și acum eu deja le ajut compatrioților mei, lucrând într-un centru pentru refugiați”, a spus el.
Dezbaterea publică la tema „Refugiații ucraineni: șaptezeci și cinci de zile de conviețuire pașnică în Moldova pe timp de război în Patria lor”, organizată de IPN, a fost ediția a 243-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
