Jurnaliștii din Moldova sunt împărțiți în „corecți” și „incorecți”. Puterea etichetează instituțiile de presă incomode și îi etichetează ca și „propagandiști ai războiului și puterii pro-ruse”. Aici intră instituțiile mass-media care vorbesc deschis despre greșelile guvernării, care abordează probleme social-economice care afectează cetățenii și adresează întrebări incomode despre granturi europene și credite. Dacă faci asta, ajungi în categoria unui dezinformator. Despre aceasta a spus jurnalista Svetlana Curmei, membră a platformei „Stop Media Banˮ, care a fost lansată astăzi în cadrul unei conferințe de presă la IPN.
Potrivit Svetlana Curmei, jurnaliștilor incomozi pentru guvernare le este îngrădit accesul la evenimente importante și aceștia sunt ignorați de puterea guvernamentală, permanent sunt monitorizați de Consiliul Audiovizualului. În decembrie anul trecut, șase posturi de televiziune din Moldova au rămas fără licență de emisie. Aceasta le-a fost suspendată cu încălcarea legislației prin implicarea Comisia pentru Situații Excepționale. S-a întâmplat chiar dacă aceste posturi de televiziune nu au avut încălcări grave care ar permite, conform legii, să le fie suspendată licența, a spus Svetlana Curmei.
Corneliu Ciurea, formator de opinie, a afirmat că guvernarea pune semn de egalitate dintre propaganda de război și ceea ce fac televiziunile din Moldova care nu spun cuvinte plăcute actualei puterii guvernamentale. „Cele mai drastice măsuri au fost luate în Ucraina, a fost adoptată și o lege împotriva acestor mass-media care, din punctul de vedere al guvernării, promovează propaganda de război. Chiar și în această situație au fost organizații europene care s-au opus acțiunilor destul de des din această țară și, de exemplu, Federația Jurnaliștilor Europeni, cea mai mare instituție de presă apărătoare a drepturilor jurnaliștilor, au intervenit în această situație și au cerut Comisiei europene anularea unei legi destul de controversate pe care a promovat-o regimul din Ucraina. Având în vedere situația delicată politică, Comisia nu a intervenit, totuși s-a observat interesul jurnaliștilor europeni pentru această situație și faptul că trebuie să fie formulate mai clar argumentele cu privire la combaterea dezinformării, lucrul pe care nu-l vedem în țara noastrăˮ, a spus Corneliu Ciurea.
„Cenzura este un răspuns care nu trebuie să fie aplicat. Și asupra acestui aspect sunt de acord foarte multe organizații din Europa care, de altfel, au contestat și dreptul Comisie Europene de a introduce situații de urgență pentru a restricționa drepturile mass-media. 38 de organizații anul trecut au semnat un demers împotriva inițiativei Comisiei Europene de a modifica legea și de a permite introducerea situației de urgență și acest demers a fost unul de succes. Sperăm și noi că, împreună cu aceste organizații, chiar dacă situația pentru moment este una nefavorabilă, să putem familiariza autoritățile din regiune cu privire la incorectitudinea în a impune cenzura și a abuza de libertatea de exprimare. Și aceasta solidaritate, împreună cu partenerii din regiune, va da succesul în scurt timpˮ, a adăugat Corneliu Ciurea.
Ludmila Belcencova, jurnalista, a spus că astăzi în Republica Moldova să fii un jurnalist care nu este afiliat politic este foarte greu. „Noi jurnaliștii celor șase canale cărora le-a fost suspendată temporar licența, cum ei spun, demult observăm atitudine discriminatoare, imediat ce în țară s-a schimbat puterea. Guvernării îi place foarte mult să îi invite la ședințe, mese rotunde pe cei pe care ei numesc liderii opinii publice. Și din această categorie fac parte jurnaliștii posturilor TV pro-guvernamentale, conducătorii organizațiilor neguvernamentale, acele persoane care nu critică guvernarea. Însă niciodată nu au fost invitați jurnaliștii din presa de opozițieˮ, a declarat jurnalista.
„Noi continuăm să ne facem meseria, le place sau nu le place. Nu cedăm. Rămânem să activăm în continuareˮ, a spus jurnalista Tatiana Țurcan.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.